În contextul comemorării a 86 de ani de la masacrele de la Treznea și Ip, Episcopia Sălajului și Consiliul Județean Sălaj au organizat vineri, 11 septembrie 2026, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău, conferința „Războiul cu istoria”, susținută de academicianul Ioan-Aurel Pop, membru titular și fost președinte al Academiei Române.
Evenimentul face parte din ciclul de manifestări culturale și științifice „File de istorie din Țara Silvaniei”, dedicat cunoașterii și asumării istoriei locale și cultivării memoriei istorice.
La manifestare a participat Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, alături de reprezentanți ai autorităților județene și locale, cadre didactice, elevi și numeroși sălăjeni interesați de tema propusă.
Conferința a fost moderată de părintele vicar Claudiu Nechita, care a deschis întâlnirea și l-a prezentat publicului pe academicianul Ioan-Aurel Pop, evidențiind importanța unui dialog despre istorie într-o perioadă în care raportarea la trecut se află tot mai frecvent în centrul dezbaterilor publice.
În deschidere, Preasfințitul Părinte Benedict a adresat un cuvânt de binecuvântare, subliniind importanța cunoașterii istoriei și a unei raportări oneste și responsabile la trecut, cu atât mai mult în contextul comemorării victimelor masacrelor de la Treznea și Ip.
În continuare, academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut prelegerea „Războiul cu istoria”, propunând o analiză asupra modului în care trecutul este privit, interpretat și, uneori, reevaluat în societatea contemporană. Pornind de la rostul cercetării istorice, acela de a reconstitui trecutul pe baza izvoarelor și a faptelor, istoricul a atras atenția asupra tendinței de a judeca epoci, personalități și realități istorice exclusiv prin criteriile și sensibilitățile prezentului.
Domnul Academicianul a vorbit despre influența unor curente și ideologii contemporane asupra felului în care este înțeleasă istoria, despre selectarea sau reinterpretarea unor episoade ale trecutului în funcție de preocupările actuale și despre riscul eliminării din memoria publică a unor personalități, simboluri sau realități istorice care nu mai corespund grilelor de lectură ale prezentului.
Domnul Ioan-Aurel Pop a arătat că istoria nu poate fi modificată retroactiv pentru a răspunde exigențelor unei epoci, ci trebuie cunoscută în contextul în care faptele s-au petrecut și în întreaga ei complexitate. Totodată, a evidențiat necesitatea distincției dintre cercetarea istorică și folosirea trecutului în scopuri politice sau ideologice, arătând că deformarea, selectarea sau ocultarea faptelor slăbesc capacitatea unei societăți de a-și înțelege propriul parcurs.
Tema conferinței a căpătat o semnificație aparte prin organizarea ei în zilele dedicate comemorării victimelor masacrelor de la Treznea și Ip. Tragediile petrecute în septembrie 1940 constituie, la rândul lor, un argument pentru necesitatea păstrării și transmiterii memoriei istorice pe baza adevărului documentat, fără instrumentalizarea trecutului și fără desprinderea faptelor de contextul în care acestea s-au petrecut.
Conferința a fost însoțită de un moment muzical oferit de profesorul Ionuț Dârjan, dirijor al Ansamblului profesionist „Porolissum”, acompaniat de domnul Iuliu Stoica. Cei doi au prezentat Dor de România, un colaj de cântece tradiționale românești.
Tot cu acest prilej, Biblioteca Județeană „I. S. Bădescu” Sălaj a pregătit o expoziție de carte care a reunit volume semnate de academicianul Ioan-Aurel Pop, lucrări dedicate istoriei Transilvaniei, precum și volume și documente referitoare la masacrele de la Treznea și Ip și la contextul istoric al evenimentelor din toamna anului 1940.
În partea finală a întâlnirii a avut loc o sesiune de întrebări și intervenții din partea publicului, care a oferit prilejul dezvoltării unora dintre temele abordate în cadrul prelegerii.
În calitate de reprezentant al instituției coorganizatoare, domnul Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, a adresat apoi un cuvânt participanților, subliniind importanța unor asemenea manifestări pentru cunoașterea istoriei, păstrarea memoriei comunității și transmiterea acesteia către generațiile tinere.
La finalul evenimentului, ca semn al prețuirii pentru întreaga sa activitate științifică și academică, pentru contribuția deosebită la cercetarea și valorificarea istoriei românilor, precum și pentru promovarea culturii și a conștiinței istorice, Preasfințitul Părinte Benedict i-a acordat academicianului Ioan-Aurel Pop Ordinul eparhial „Crux Porolissensis”.
Conferința „Războiul cu istoria” face parte din ciclul de manifestări culturale și științifice „File de istorie din Țara Silvaniei”, organizat anual în preajma comemorării masacrelor de la Treznea și Ip și care își propune să promoveze cunoașterea, asumarea și cultivarea memoriei istorice, pentru consolidarea identității și unității comunității.
Masacrele de la Treznea și Ip (1940)
În toamna anului 1940, imediat după Dictatul de la Viena, prin care nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste, tensiunile etnice și climatul de ură au degenerat în acte de violență împotriva populației civile românești. Cele mai cunoscute și dramatice episoade sunt masacrele de la Treznea și Ip, petrecute la doar câteva zile distanță.
La Treznea, în 9 septembrie 1940, trupele maghiare, sprijinite de localnici, au ucis 86 de români – copii, femei, bărbați și vârstnici. Primele victime au fost câțiva copii aflați cu vitele la pășunat, găsiți apoi fără viață pe izlazul satului. Au urmat execuții sumare: nouă soldați români demobilizați au fost împușcați pe loc, purtând încă uniforma militară; învățătorii Aurelia și Lazăr Cosma au fost duși la marginea satului și executați; iar preotul ortodox Traian Costea a pierit în casa parohială, incendiată de atacatori. Numeroși alți săteni – inclusiv femei însărcinate și bătrâni – au fost uciși fără cruțare.
Cinci zile mai târziu, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, localitatea Ip a fost scena unui nou masacru. Sub pretextul fals al unei explozii de muniție, trupele horthyste, sprijinite de civili din sat, au executat 157 de români. Familii întregi au fost ucise în propriile case, iar printre victime s-au numărat și copii, inclusiv un prunc nenăscut. Puținii supraviețuitori, în special copii, au lăsat mărturii cutremurătoare despre acea noapte.
Masacrele de la Treznea și Ip au rămas adânc întipărite în conștiința colectivă a sălăjenilor și a întregului Ardeal de Nord. În memoria lor au fost ridicate monumente și se săvârșesc anual slujbe de pomenire. Aceste tragedii constituie simboluri ale suferinței românilor din 1940 și repere pentru cultivarea memoriei, a respectului și a păcii între comunități, pentru ca asemenea orori să nu se mai repete.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Episcopia Sălajului

