În ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, joi, 23 aprilie 2026, Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din cartierul Meseș, cu prilejul punerii pietrei de temelie pentru noua biserică parohială, ce va fi ridicată în formă de cruce.
De la ora 18:00, Preasfințitul Părinte Benedict, înconjurat de un sobor de clerici, a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru noua biserică cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” și a binecuvântat locul unde va fi edificat viitorul lăcaș de cult.
La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Benedict a arătat că punerea pietrei de temelie nu este doar începutul unei construcții, ci momentul în care Dumnezeu este chemat să fie prezent în mod real în viața unei comunități.
În acest sens, ierarhul a explicat, pornind de la exemplul biblic al lui Solomon, că biserica este locul întâlnirii dintre Dumnezeu și om: „În cartea a treia a regilor, în capitolul 8, e vorba de uimirea și de bucuria înțeleptului Solomon când stătea în fața templului deja ridicat, e drept, la capătul lucrării. Dar oricum se întreba atunci și ne întrebăm și noi: cu adevărat să fie că Dumnezeu locuiește pe pământ și adăuga: cerul cerurilor nu Te încape. Vom putea noi să zidim casă în care Tu să locuiești? Era o întrebare veridică, sinceră, măcar că el îi făcuse lui Dumnezeu un templu, o catedrală cum probabil nu s-a mai văzut de atunci încoace. Și se întreba, cu toată măreția de care avea parte în fața ochilor, dacă Domnul poate să locuiască pe pământ. Și a primit răspuns: Numele Meu va fi acolo. Asta înseamnă biserica. E confirmare de la Dumnezeu că El vrea să locuiască și în locașuri făcute de mâini omenești. Nu pentru că El ar avea nevoie de o casă sieși, ci pentru că noi avem nevoie de un loc unde să ne întâlnim în mod deosebit cu El.”
Pornind de aici, Preasfințitul Părinte Benedict a arătat că actul liturgic al punerii pietrei de temelie înseamnă consacrarea locului și chemarea lui Dumnezeu să rămână acolo: „Am pus piatra de temelie, piatra fundamentală, piatra de început, în așa fel încât Dumnezeu, care este Hristos Însuși, piatra credinței noastre, să fie prezent aici. Și am turnat un delemn, la fel cum a făcut Iacov. Am stropit cu apă sfințită și am delimitat fiecare latură a bisericii în așa fel încât acest loc să fie consacrat, să fie altfel calitativ decât restul locului pentru a se arăta casă lui Dumnezeu. Numele Meu va fi acolo și voi păzi legământul pe care l-am făcut cu voi. Dacă voi mă veți asculta, Eu vă voi binecuvânta și îmi voi arăta neîntrerupt mila spre cei ce mă urmează cu toată inima.”
Cuvântul ierarhului s-a legat apoi de ocrotitorul viitoarei biserici, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ale cărui simboluri devin repere concrete pentru viața credincioșilor: „Dacă sunteți cu luare aminte, o să vedeți două elemente foarte importante: un cal alb și o lance sau o suliță. Ce înseamnă calul alb și cum îl traducem peste lucrarea pe care vrem să o începem astăzi? Calul alb arată curăția și limpezimea. Limpezimea minții și claritatea inimii, căldura inimii. Ce înseamnă limpezimea minții? Noi, creștinii, nu suntem oameni ai convingerilor, ai lozincilor, ci suntem oameni ai deciziilor. Credința noastră se trăiește în inimă, dar se exprimă prin fapte, prin decizii. E nevoie să ne delimităm de gândirea lumească a vieții cotidiene și să ne arătăm următori ai lui Dumnezeu. Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este pogorându-se de la tine, Părintele luminilor. Așadar, cu aceste gânduri venim aici: ne străduim să ne ținem viața curată și să avem mintea limpede, să înțelegem care sunt deciziile importante pentru viața noastră și să așezăm Evanghelia în centrul vieții.”
Această perspectivă este completată de sensul duhovnicesc al luptei Sfântului Gheorghe, care nu este una de violență, ci una trăită în Dumnezeu: „Nu e vorba de agresiune, pentru că Sfântul Gheorghe a murit martir. El a fost ofițer în armata romană, a luptat împotriva răului, dar nu prin agresiune, nu prin vorbe grele, nu prin lupte, nu prin rău adăugat, ci prin a se lăsa în mâna lui Dumnezeu, a spune tuturor că Dumnezeu este raționamentul oricărei existențe și vieții însăși de la început până la capăt. Așadar, ce este lancea pentru noi? Nu agresiunea, nu gândirea urâtă, nu fapta rea, ci este rugăciunea. Arma noastră de căpătâi este rugăciunea care poate să aducă bucurie în viață, poate să aducă pace și odihnă, poate să aducă sens și până la urmă poate să ne și definească. Omul este atât cât se roagă și legea rugăciunii ne arată de fapt pe noi în ceea ce noi suntem.”
În acest context, ierarhul a subliniat că orice lucrare autentică, inclusiv zidirea unei biserici, se împlinește prin harul lui Dumnezeu: „Biruința este lucrarea harului, nu a omului. Noi nu suntem biruitori și nici nu vom izbuti prin puterile noastre, ci prin lucrarea harului. Noi astăzi am îngenuncheat în fața crucii și am cerut mijlocirea Sfântului Gheorghe pentru ca lucrarea aceasta să se facă de harul lui Dumnezeu, lucrând în noi, determinându-ne înspre cele bune, mai întâi gândul bun, apoi vorba bună și în cele din urmă fapta.”
În încheiere, Preasfințitul Părinte Benedict a arătat că ridicarea unei biserici este o lucrare a întregii comunități și un semn al prezenței lui Dumnezeu în viața socială: „Biserica este semnul prezenței lui Dumnezeu și a viețuirii cuminți într-o societate. Oriunde o biserică este, este un mare plus și din punct de vedere social. Adună lumea. Să nu uitați: biserică înseamnă chemare de a fi împreună, iar liturghie înseamnă lucrare împreună. Toți suntem biserica, nu doar noi, preoții. Toți suntem chemați să punem gândul cel bun și să aducem fapta cea bună, pentru ca să se întâmple această lucrare minunată de ctitorire a bisericii.”
Părintele Ioan Coste, de la Parohia „Sfântul Ștefan”, responsabilul cu ridicarea noii biserici, a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor implicați în materializarea proiectului de edificare a bisericii.
În contextul sprijinului oferit de administrația locală pentru atribuirea terenului necesar construirii bisericii, ierarhul a oferit primarului municipiului Zalău, domnul Florin Florian, o diplomă de apreciere, în semn de recunoștință pentru susținerea acestui demers.
La slujbă au participat autorități locale și județene, precum și numeroși credincioși din cartier, dar și din municipiul Zalău.
Parohia Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” din Zalău este o comunitate recent înființată, apărută în urma reorganizării Parohiei „Sfântul Arhidiacon Ștefan”, cu scopul de a răspunde nevoilor pastorale ale credincioșilor din cartierul Meseș, o zonă aflată în continuă dezvoltare.
În acest context, autoritățile locale au aprobat atribuirea unui teren situat în cartierul Meseș, pe strada Alexandru Lăpușneanu, destinat edificării noului lăcaș de cult, demers care a făcut posibil începutul concret al lucrărilor.
Ridicarea bisericii vine ca răspuns la creșterea numărului de locuitori din zonă și la nevoia firească de a avea un spațiu de rugăciune și de întâlnire comunitară, care să susțină viața duhovnicească a credincioșilor.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Episcopia Sălajului
