Preasfințitul Părinte Benedict a binecuvântat noile case de tip familial din cadrul Complexului de Servicii Sociale Cehu Silvaniei

Miercuri, 19 noiembrie 2025, de la ora 15, Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, a binecuvântat cele două noi case de tip familial din orașul Cehu Silvaniei, „Dalia” și „Iris”, finalizate și date în folosință în cursul acestui an, aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj.

Slujba a avut loc la sediul Casei „Dalia”, în prezența autorităților județene și locale, a reprezentanților DGASPC Sălaj, a echipei de proiect și a personalului de specialitate. De asemenea, au participat angajații Complexului de Servicii Sociale cu copiii din cele două case, dar și  membri ai comunității locale.

La finalul slujbei de binecuvântare, Preasfințitul Părinte Benedict a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură în care a așezat sfințirea celor două case de tip familial într-o perspectivă mai amplă, legată de responsabilitatea creștină față de copii și de chemarea Bisericii de a oferi fiecărui om un loc în care să se simtă ocrotit, primit și iubit. Ierarhul a subliniat că o casă devine cu adevărat cămin în clipa în care oamenii care o alcătuiesc poartă povara unii altora, iar inaugurarea caselor „Dalia” și „Iris” reprezintă asumarea concretă a acestei misiuni: aceea de a oferi copiilor vulnerabili un spațiu stabil, cald și formativ, capabil să susțină vindecarea, creșterea și maturizarea lor.

Preasfințitul a vorbit apoi despre legătura profundă care se poate naște între oameni atunci când împlinesc cuvântul lui Dumnezeu, o rudenie care depășește limitele biologicului și se întemeiază pe credință și dragoste: „Mi-a venit în minte această întâmplare din viața Domnului Hristos. Se afla într-o casă, vorbea poporului și făcea minuni, după cum se întâmpla în mod obișnuit, iar la un moment dat a venit cineva din mulțime și I-a zis: «Mama și frații Tăi Te așteaptă afară.» Era vorba, desigur, de Fecioara Maria și de rudele apropiate. Și Domnul a dat un răspuns: «Mama, frații și surorile Mele sunt cei care împlinesc cuvântul Meu.» A deschis o altă perspectivă, o perspectivă a unei rudenii de natură spirituală care ne leagă unii de ceilalți după modelul Părintelui nostru ceresc. Pentru că cine împlinește în viața sa cuvântul Evangheliei se aseamănă cu Dumnezeu-Părintele, căci așa i-a învățat pe ucenici să se roage: «Tatăl nostru, care ești în ceruri».”

Ierarhul a continuat subliniind că asemănarea cu Hristos deschide posibilitatea unei înrudiri duhovnicești: „Asemănându-ne Domnului Hristos, înțelegem că avem o șansă deosebită: să devenim părinți, frați și surori unii cu ceilalți, în așa fel încât rudenia aceasta pământească, uneori imperfectă, să poată fi dezvoltată într-o altă formă. Suntem chemați să devenim părinți, frați și surori, împlinind cuvântul Domnului și purtând sarcinile unii altora nu în duhul unei datorii, ci în duhul dragostei.”

Ierarhul a arătat că atitudinea care dă viață unei comunități, mai ales acolo unde sunt crescuți copii separați de familiile lor, este dragostea trăită concret și necondiționat: „Lumea aceasta are nevoie de dragoste, nu doar de datorii în sensul strict al responsabilităților. Are nevoie de dragoste, care este un comportament necondiționat. Sigur, trebuie să trăim în lumea aceasta, să avem resursele necesare, dar a oferi dragoste este în puterea tuturor. Iar Sfântul Apostol Pavel spune acest cuvânt frumos, un îndemn: «Lărgiți și voi inimile voastre.» Nu există spațiu mai larg și cu mai multe posibilități decât inima. În inima noastră încap foarte multe lucruri — mai ales lucruri bune —, dar încape și foarte multă dragoste.

Ceea ce s-a întâmplat aici credem că este rezultatul dragostei pentru dumneavoastră, că sunteți frumoși și veseli. De aceea îi felicităm pe cei mari care s-au străduit să vă facă din această clădire nu doar o casă, ci acasă. Și tot în rugăciunea pe care am citit-o se spune să ne dea Duhul împreună-sfătuirii și împreună-lucrării. Când se întâmplă lucrurile așa, rezultatele sunt dintre cele mai consistente.”

Preasfinția Sa a subliniat apoi puterea unității, esențială mai ales în activitatea instituțiilor care au în grijă copii vulnerabili, unde cooperarea, răbdarea și acordul oamenilor devin forțe transformatoare: „De unul singur poți să faci multe, se spune, dar când suntem împreună le poți face pe toate, chiar pe toate, și mai mult decât atât. Domnul spune că, dacă ne uităm la El și învățăm de la El, putem face lucruri mai mari decât cele pe care le-a făcut El, mai ales în duhul unității.”

În continuarea cuvântului, Preasfințitul Benedict a evocat un fragment din viața Sfântului Onufrie, folosind această istorie ca reper pentru felul în care sensibilitatea unui copil și atenția față de nevoile celuilalt pot transforma viața unei comunități: „Sfântul Onufrie a văzut icoana Maicii Domnului în biserică, iar Maica Domnului avea în brațe un prunc. Și, când mergea la masă, el se gândea: «Mai este un prunc acolo care are nevoie de ajutorul meu.» Lua câte o bucată de pâine de la bucătărie și o lăsa în fața icoanei, iar pâinea dispărea ca prin minune. Călugării l-au observat crescând și făcând același lucru în mod repetat. Unul dintre ei, cu supărare, l-a întrebat: «Ce faci tu acolo? Care îți este gândul?» Atunci el le-a spus că ducea pâinică la icoană.

Copilul s-a dus apoi în fața icoanei și a zis: «Până acum Ți-am dat eu; acum să-mi dai Tu.» Și Domnul s-a coborât din icoană și i-a dat o pâine mare, pe care abia o ducea în mâini, cât era de mititel. S-a dus la frați și le-a spus: «Asta-i pâinea de la prietenul meu, de la Domnul Hristos.» În sensul acesta, Sfântul Onufrie a rămas în tradiția veche ca ocrotitor al copiilor.”

În încheiere, ierarhul a vorbit despre formarea copiilor, despre importanța ascultării, a efortului și a perseverenței, încurajându-i să crească frumos sub îndrumarea celor care îi ocrotesc: „Pe voi vă sfătuim să-i ascultați pe cei mai mari, care vor să vă crească frumos, și, ascultându-i, veți vedea că, trecând anii, veți avea tot mai multe rezultate bune. Studiul — știu că nu vă prea place, că nimeni, când aude de studiu… — dar spun: studiu și lectură. Uneori, când ne este greu în viață, pentru a ieși din greutatea aceea trebuie să punem osul, să muncim puțin. Iar aici contextul este fericit, astfel încât voi să reușiți să faceți lucrurile bine.

V-ați pregătit frumos, ne-ați primit cu drag, vă mulțumim că ne-ați primit în casa voastră. Sunt foarte bucuros și, dacă mă mai primiți, o să mai vin și altădată. Să vă ocrotească Dumnezeu, să vă dăruiască multe binecuvântări acum și înainte și să rânduiască Dumnezeu multe alte ctitorii frumoase, nu doar clădiri, ci dragoste, în județul nostru, în eparhia noastră.”

În semn de binecuvântare, Preasfințitul Părinte Benedict i-a oferit doamnei Ana Petruț, directorul Complexului de Servicii Sociale Cehu Silvaniei, o icoană a Sfântului Onufrie cel Mare, așezând astfel noua casă sub ocrotirea sfântului.

În continuarea momentului, doamna director Ana Petruț a mulțumit ierarhului pentru binecuvântarea oferită acestui proiect și a subliniat importanța implicării comunitare în îngrijirea copiilor aflați în situații vulnerabile.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, a evidențiat valoarea cooperării dintre instituțiile implicate, arătând că munca și responsabilitatea asumate împreună permit crearea unui mediu sigur, stabil și formativ pentru copiii care locuiesc în aceste case de tip familial. Acesta a subliniat faptul că noile locuințe asigură copiilor condiții adecvate de dezvoltare, continuitate în educație și sprijin pentru dobândirea încrederii necesare construirii unui parcurs sănătos în viață.

În încheiere, copiii din casele de tip familial au prezentat un moment artistic și au interpretat cântări specifice Postului Nașterii Domnului.

În cadrul vizitei pastorale desfășurate la Cehu Silvaniei, Episcopul Sălajului a vizitat și Complexul de Servicii Sociale, unde a discutat cu personalul și beneficiarii și a oferit binecuvântarea sa pentru activitățile desfășurate în sprijinul copiilor din sistemul de protecție.

Casele „Dalia” și „Iris” fac parte din Complexul de Servicii Sociale Cehu Silvaniei, structură care reunește cinci case de tip familial, Centrul de primire în regim de urgență și Centrul maternal. Aceste case oferă copiilor separați temporar sau definitiv de părinți un mediu cât mai apropiat celui familial, asigurând îngrijire zilnică, educație, consiliere și sprijin pentru dezvoltarea autonomiei, în vederea reintegrării în familie sau pregătirii pentru viața independentă.

Cele două case recent inaugurate găzduiesc 24 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani și au fost ridicate în cadrul unui proiect european în valoare de cinci milioane de euro, derulat de Consiliul Județean Sălaj și DGASPC Sălaj. Prin aceeași inițiativă au fost amenajate încă opt locuințe similare în Șimleu Silvaniei, Mirșid, Inău, Crasna și Someș-Odorhei, contribuind la modernizarea și adaptarea sistemului de protecție a copilului din județ la nevoile reale ale copiilor vulnerabili. Noile spații oferă un mediu sigur, stabil și formativ, iar binecuvântarea lor marchează începutul unei etape așezate sub semnul grijii și al responsabilității față de fiecare copil aflat în ocrotirea statului.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Episcopia Sălajului