Vineri, 6 august 2021, cu ocazia praznicului Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos și cu prilejul hramului Mănăstirii Voivodeni, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, între care s-au numărat și Preacuviosul Părinte Arhim. Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Grigore Vid, consilier în cadrul Sectorului învățământ și activități cu tineretul, Preacucernicul Părinte Arhid. Ionică Torcoș, secretarul eparhial al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Septimiu Gudea, contabilul Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului și Preacucernicul Părinte Cristian Oancea, inspectorul financiar al Episcopiei Sălajului. La slujbă, au participat numeroşi credincioşi, care an de an vin la sfânta mănăstire pentru a se ruga într-un singur cuget Lui Dumnezeu și, desigur, pentru a fi părtaşi la bucuria obştii mănăstirii în ziua hramului.
La finalul Dumnezeieștii Liturghii, Preacuviosul Părinte stareț, protosinghelul Acachie Irimiea, a mulțumit Preasfinției Sale pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură. De asemenea, Preacuvioșia Sa i-a oferit Preasfinţitului Părinte Petroniu o icoană.
Mănăstirea Voivodeni este aşezată la marginea satului cu acelaşi nume, situat la graniţa judeţului Sălaj cu judeţul Cluj. Satul Voivodeni a fost atestat documentar în urmă cu aproape 700 de ani, odată cu atestarea documentară a localității pomenindu-se despre aşezarea unui eremit în hotarele acestui sat. Locul în care s-a nevoit acesta nu a fost uitat, el numindu-se Râmeţ. Aici, în Râmeţ, tradiţia locului spune că ar fi funcţionat un schit, iar după ce acesta s-a desfiinţat, aici s-ar fi stabilit vatra satului.
Pornind de la aceste tradiţii locale, cosemnate în toponimia locurilor, în anul 2000, s-a luat iniţiativa ridicării unei mănăstiri. Dorinţa de a reînvia o veche vatră monahală, rămasă în conştiinţa locuitorilor acestor meleaguri, a devenit realitate, prin aprobarea acestui deziderat de către Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Bihorului şi Sălajului, în data de 27 noiembrie 2000. În acest context, 2 ani mai târziu, respectiv în anul 2002, au venit la Voivodeni câțiva călugări de la Frăsinei pentru a reînnoda tradiția monahală a acestor meleaguri, întreruptă timp de trei sute de ani din cauza istoriei zbuciumate a Ardealului.
Lucrările efective au debutat în anul 2002, imediat după punerea pietrei de temelie la biserica schitului în data de 17 august, de către Preasfinţitul Părinte Petroniu, pe atunci Arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului. Astfel, sub coordonarea Preacuviosului Părinte stareț Ghelasie Spătăcean și prin osârdia viețuitorilor mănăstirii, între anii 2008-2017 au fost realizate următoarele lucrări: în interior, lăcașul de cult a fost tencuit, pe pereți au fost aplicate picturi imprimate pe pânză, s-a turnat șapa de beton, a fost realizat sistemul de încălzire prin pardoseală, pavimentul a fost placat cu marmură, s-a făcut instalația electrică, s-au montat candelabre, geamuri și uși de acces, s-au confecționat stranele și două tronuri arhierești, precum și mobilierul bisericesc. În exterior, biserica a fost tencuită în terasit, au fost ridicate un altar de vară, o clopotniță, un lumânărar și trei troițe, a fost amenajat un muzeu în apropierea lăcașului de cult, au fost construite trei corpuri de chilii și alte clădiri anexe. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe. Astfel, în data de 6 august 2017, în urma unor ample lucrări efectuate la lăcașul de cult, acesta a fost resfințit de Preasfințitul Părinte Petroniu.
Astăzi, obştea sfintei mănăstiri numără trei vieţuitori. În duminici şi sărbători, mulţi credincioşi sălăjeni şi nu numai îşi găsesc odihna şi liniştea duhovnicească în acest colţ de Tabor. Aşa s-a întâmplat şi anul acesta, cu prilejul hramului, când au poposit la rugăciune sute de credincioşi.