Duminică, 4 septembrie 2022, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Giurtelecu Șimleului, Protopopiatul Șimleu Silvaniei. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și arhidiaconi, din care a făcut parte și Preacucernicul Părinte Arhid. Ionică Torcoş, secretarul eparhial al Episcopiei Sălajului.
La finalul slujbei, în semn de recunoștință pentru eforturile depuse la înfrumusețarea bisericii și la edificarea capelei mortuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat Preacucernicului Părinte paroh Gheorghe Breazdău o diplomă de apreciere. Totodată, a mai fost acordată o diplomă de apreciere epitropului și membrilor Consiliului parohial al Parohiei Giurtelecu Șimleului pentru implicarea în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la capela mortuară.
În continuare, Preacucernicul Părinte paroh a mulțumit Preasfinției Sale pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură, pe care l-a pus la sufletele celor de față și i-a dăruit o icoană.
De asemenea, Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit capela mortuară ridicată de comunitatea din Giurtelecu Șimleului.
Totodată, în această zi, Preasfinția Sa și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Mucenic Petroniu.
Satul Giurtelecu Şimleului aparţine, din punct de vedere administrativ, de Comuna Măeriște și este atestat încă din epoca fierului, prin intermediul săpăturilor arheologice de pe Coasta lui Damian, care împrejmuieşte o parte din localitate, în continuarea Măgurii Şimleului, prima mărturie scrisă despre vechimea acestei aşezări apărând în anul 1259.
Numele de Giurtelec este de origine maghiară și înseamnă „Pământul lui Gheorghe”, acesta fiind un mare proprietar de oi.
Din „Monografia comitatului Sălaj” a lui Petri Mor aflăm că satul aparţinea de oraşul Şimleu Silvaniei, lucrul acesta fiind menţionat în documente din anul 1351. De asemenea, se precizează faptul că satul ar fi fost donat de către familia Bathory soţiei principelui ca dotă de măritiş. În anul 1429 se menţionează că regele Sigismund al Ungariei îi întăreşte în posesiunea acestei localități pe Ioan şi Vasile Csaholi. Locuitorii acestui sat din toate timpurile au fost în majoritate români şi aparţineau ca iobagi pe pământurile marilor feudali Bathory şi Banffy.
Documentele din arhiva școlii, care datează din anii 1810-1819, respectiv ștampila aplicată pe cataloage, însemnările de nume, diferite semnături ale unor persoane, ilustrează faptul că școala din Giurtelecu Șimleului a luat ființă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, undeva prin anul 1794. Din mărturiile transmise din generație în generație, reiese că învățământul din Giurtelec a fost organizat cu mult timp înainte de această perioadă și că primul învățător a fost un preot cunoscut pe numele Gheorghe, iar mai apoi un diac pe nume Ion. Pe la 1470, în Giurtelec, în custodia preotului Ilie, existau manuscrise în limba slavonă. De asemenea, este cunoscut faptul că preotul Indreiu din Giurtelec era cel mai vechi legător de cărți din Transilvania. În anul 1871 preotul Gheorghe a realizat Penticostarul. Toate aceste lucruri atestă faptul că în localitate exista interesul pentru cultură.
În ceea ce priveşte biserica, din spusele oamenilor în vârstă, aflăm că a existat, în vechime, în mijlocul satului, o biserică de lemn, care, datorită vremurilor vitrege, nu s-a mai păstrat.
După Monografia lui Petri Mor şi șematismele vechi, primul lăcaș de cult de zid a fost construit în anul 1819, prin contribuţia credincioşilor, având fundamentul din piatră, iar zidurile din cărămidă. Acesta a fost acoperit cu ţiglă, iar turnul cu tablă, în decursul anilor făcându-se mai multe renovări. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci doar zugrăvită.
Lucrările de edificare a actualului lăcaș de cult s-au derulat în anul 1974, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Junjan. Din punct de vedere arhitectonic, biserica înclină spre stilul renascentist, care este completat cu ornamente bizantine şi româneşti. Coloanele de la intrare, precum şi cele de susţinere a cafasului, sunt prevăzute cu capitolii în stil ionic.
Lungimea lăcașului de cult este de 36 m, lăţimea la abside de 18 m, iar înălţimea de 23 m. Iconostasul a fost realizat de Tinu Voie din Nadişul Românesc, în anul 1980. Pictura a fost realizată de profesorul Petre Achiţenie din Bucureşti, în stil bizantin, în tehnica frescă, aceasta fiind finalizată în anul 1986. Biserica a fost târnosită în data de 1 septembrie 1991, de Preasfințitul Părinte Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei.
Începând cu anul 1999, Preacucernicul Părinte Gheorghe Breazdău a fost numit preot al Parohiei Giurtelecu Șimleului, sub păstorirea Preacucerniciei Sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea bisericii. Astfel, în data de 7 octombrie 2012 lăcașul de cult a fost resfințit de Preasfințitul Părinte Petroniu.
