Joi, 2 iunie 2022, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Preoteasa, Protopopiatul Șimleu Silvaniei, unde a săvârșit Sfânta Liturghie, pentru întâia oară, în noul lăcaș de cult, împreună cu un sobor de preoți și arhidiaconi, între care s-au numărat și Preacucernicul Părinte Arhid. Ionică Torcoş, secretarul eparhial al Episcopiei Sălajului și Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Șimleului Silvaniei.
În continuare, Preasfinția Sa a oficiat o slujbă de pomenire a celor care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, eroii neamului, căzuți pe câmpurile de luptă, în toate timpurile și în toate locurile.
La finalul slujbei, Preacucernicul Părinte paroh Dan-Claudiu Popiț a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură, pe care l-a pus la sufletele celor de față și i-a dăruit o icoană.
Răspunsurile la strană în timpul Dumnezeiești Liturghii au fost date de grupul coral al Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău.
De asemenea, la ora 12:00, clopotele din întreaga Eparhie au sunat, ducând spre cer rugăciunile înălțate în această zi, îndemnându-ne, totodată, să nu uităm sacrificiul suprem făcut de străbunii noștri.
Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale, din anii 1999 şi 2001, prin intermediul cărora această zi a fost proclamată drept sărbătoare națională bisericească.
În același timp, prin legea 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, respectiv sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost decretată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
Satul Preoteasa aparţine, din punct de vedere administrativ, de Comuna Valcău de Jos şi este aşezat în partea sud-vest a judeţului Sălaj, la o distanţă de 53 km de Zalău şi 26 km de Şimleu Silvaniei.
Prima atestare documentară a localității apare în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, în care Coriolan Suciu precizează că bazele acestui sat s-au pus prin anii 1420-1421.
Denumirea de Preoteasa provine, conform unei legende, de la o moară pe care a avut-o preotul care venea să oficieze slujbele religioase pentru locuitorii din acest sat. Moara era situată pe râul Barcău, iar după moartea preotului soţia acestuia s-a retras la această moară, ducându-şi crucea văduviei prin munca la moară. Locuitorii din satele vecine venind să-și macine cerealele spuneau că vin la moară la preoteasa, astfel încât denumirea localității a rămas în toponimie sub numele de Preoteasa.
În ceea ce privește viața bisericească din această parohie, amintim faptul că a existat, până în jurul anului 1945, o veche biserică de lemn, care a fost ridicată în anul 1794, astăzi pe locul acesteia existând un cimitir vechi. Potrivit datelor istorice scrise de Leontin Ghergariu, lăcașul de cult avea planul dreptunghiular, absida altarului fiind cu cinci laturi, decroşată și fără pridvor. De asemenea, conform mărturiilor vârstnicilor satului, bisericuța a fost învelită cu şindrilă veche, iar pereţii acesteia au fost acoperiţi cu pământ şi mușchi de pământ.
Lăcașul de cult actual a fost zidit între anii 1935-1937, având formă de navă dreptunghiulară, cu turnul deasupra pronaosului, având fundaţia din piatră şi din beton, iar de la baza geamului în sus fiind construit din lemn, stâlpi şi grinzi îmbinate. Acesta are o lungime de 20 m, o lățime de 9 m și o înălţime a turnului de 13 m. În anul 1977, în biserică s-a introdus curentul electric şi s-a executat o pictură simplă care există până astăzi.
În anul 1996 s-a înfiinţat Parohia Preoteasa, prin dezlipirea de Parohia Fizeş, iar Preacucernicul Părinte Dan-Claudiu Popiț a fost numit preot al acestei parohii, sub păstorirea Preacucerniciei Sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea vechii bisericii și edificarea celei noi, precum și zidirea unei case parohiale.
Astfel, în anul 2009, ca urmare a faptului că lăcașul de cult construit în prima jumătate a secolului al XX-lea a devenit neîncăpător, Preasfinţitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici. Drept urmare, între anii 2009-2022, noul lăcaș de cult a fost zidit și acoperit cu tablă, fiind executate, totodată, și lucrări de finisare interioară, în vederea realizării picturii.
