Joi, 14 noiembrie 2019, la Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda, județul Cluj, a avut loc sinaxa monahală, în cadrul căreia s-au întâlnit cei aproximativ 170 de stareţi, stareţe şi duhovnici de la mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Lucrările sinaxei monahale s-au desfășurat în prezența a trei ierarhi din cadrul mitropoliei, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
În deschiderea evenimentului, începând cu ora 8:00, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie, în biserica mănăstirii, împreună cu Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereul-Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, printre care s-au numărat arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, arhimandritul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, precum și alți stareți și duhovnici din cele trei eparhii.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a ținut un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a vorbit despre lupta duhovnicească a călugărilor.
În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei l-a hirotonit întru diacon pe teologul Gabriel Cristian Măhălean.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sorin Dindelegan.
La finalul slujbei, Mitropolitul Clujului a acordat Ordinul „Mihai Vodă” pentru clerici exarhului mănăstirilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, arhim. Macarie Motogna, și exarhului din Episcopia Sălajului, arhim. Mina Pletosu.
De la ora 10:00, în sala de ședințe a așezământului monahal, s-au desfășurat lucrările sinaxei, fiind prezidate de Părintele Mitropolit Andrei, care a adresat celor prezenți un cuvânt duhovnicesc. De asemenea, au luat cuvântul Preasfințitul Părinte Petroniu și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, care a transmis mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului.
În cadrul întâlnirii, arhimandritul Samuel Cristea, duhovnicul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, a ținut o prelegere, intitulată „Importanța lecturării Sfintei Scripturi de către monahi”.
La finalul prelegerii, mai mulți participanți au luat cuvântul cu privire la tema anunțată.
În continuare, au fost aduse la cunoştință ultimele hotărâri ale Sfântului Sinod în ceea ce priveşte buna rânduială şi disciplină a vieţii monahale, iar participanții au avut ocazia de a adresa întrebări celor trei ierarhi și de a dezbate împreună teme de actualitate din viața bisericească și monahală. Acestea au făcut referire la importanța citirii Sfintei Scripturi și la acțiuni misionare și filantropice în rândul semenilor.
De asemenea, moderatorul ședinței de lucru, părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, a făcut câteva anunțuri de ordin administrativ și a adresat un gând bun.
Întâlnirile monahale la nivel mitropolitan au loc, potrivit statutului de organizare al Bisericii Ortodoxe Române, o dată la trei ani. La nivelul Mitropoliei Clujului în cei 14 ani de la înființare, au avut loc cinci asemenea întâlniri, cea din anul 2016 fiind organizată la Mănăstirea Scărișoara Nouă, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului.
Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului are în componența sa trei Eparhii: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Episcopia Sălajului, având 80 de aşezăminte monahale cu aproximativ 500 de viețuitori.
Următoarea sinaxă monahală mitropolitană va avea loc în anul 2022, în Episcopia Sălajului, la Mănăstirea Strâmba.
Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a luat ființă în urmă cu mai bine de 18 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.
Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.
Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită în data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.
Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.
Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele arhimandrit Ilie Hanuschi.
În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.
