Sâmbătă, 26 octombrie 2019, Preasfinţitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Crasna, Protopopiatul Șimleu Silvaniei, unde a săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, între care s-au numărat Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului și Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Șimleului Silvaniei.
La finalul slujbei, Preasfinția Sa a hirotesit întru iconom stavrofor pe Părintele paroh Sorin-Florin Șandor, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului. La rândul său, Preacucernicul Părinte paroh a mulțumit Preasfinţitului Părinte Petroniu pentru prezență, pentru distincție și i-a dăruit o icoană.
Localitatea Crasna a fost atestată documentar, pentru prima dată, în anul 1213, sub denumirea de „Crasna, Karasna”. Toponimul Crasna este de origine slavă, provenind de la termenul vechi slav krasĭnŭ – ,,frumos” (cf. și bulg. krasen ,,frumos”, ,,drăguț”, slav krasa ,,frumusețe”).
Din punct de vedere administrativ, Crasna face parte din comuna omonimă, fiind așezată în partea sud-vestică a județului Sălaj.
În anul 106, prin cucerirea Daciei de romani, s-a stabilit granița dintre Imperiul Roman și Dacia liberă pe culmea Meseșului, teritoriul satului Crasna fiind cuprins în afara imperiului. Între dacii liberi și romani au avut loc numeroase confruntări, dar treptat între cele două părți ale frontierei s-au stabilit relații comerciale, astfel încât zona Crasnei a devenit un important târg ce servea zona Buciumi-Stârciu-Crasna. După pătrunderea ungurilor, prima menționare a numelui Crasna apare în jurul anului 1164, când într-un act al regelui Ungariei, Ştefan al III-lea, ca martor, este citat un anume Ianoș, comite de Crasna. Între anii 1450-1470 Crasna a fost oraș, iar după patru decenii Crasna a devenit centrul Comitatului Crasnei. În anul 1876 se desfiinţează comitatul Crasna, localitatea devenind una din cele șase plase ale judeţului Sălaj.
Din teritoriul satului provin un depozit de bronzuri, un celt din bronz de tip transilvănean, arcul unei fibule din bronz, precum și fragmente ceramice din secolele III-IV d. Hr. În punctul „Pășunea de dincolo” s-a descoperit un topor din piatră șlefuită, iar în punctul „Valea Ratinului”, se află un posibil cimitir roman de incinerare. În punctul „Grajduri” s-au descoperit materiale arheologice din secolele X-XI d. Hr. Tot din hotarul satului provin şi două descoperiri monetare, respectiv un denar Marcus Aurelius și un denar de la Caracalla.
Conform datelor disponibile, încă din anii 1760-1762, în Crasna se afla o mică comunitate ortodoxă, alcătuită din nouă familii, și o biserică de lemn, care a fost edificată în anul 1824, având hramul ,,Sfinții Arhangheli” și care a dăinuit până în anul 1938.
Lăcașul de cult actual de zid a fost construit între anii 1936-1938, în timpul preotului protopop Alexandru Cadar, care, în acea perioadă, era şi senator liberal, influenţând, din această poziţie, Ministerul Finanţelor, Prefectura şi Primăria să contribuie cu sume importante la zidirea bisericii.
Lăcașul de cult este edificat din piatră şi cărămidă, după un plan tip sală, având lungimea de 28 m şi lățimea de 19 m. Absida altarului este poligonală decroşată, având alăturate două sacristii laterale. Naosul bisericii este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a navei este amplasat turnul clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de bulb. Lăcașul de cult este acoperit cu ţiglă, iar turnul clopotniţă cu tablă. Biserica a fost sfințită în anul 1938.
În anul 1972 biserica din Crasna a fost renovată în exterior. Între anii 1989-1991, în timpul păstoririi preotului Nicolae Chiş, s-a refăcut tencuiala exterioară cu terasit şi s-au sculptat scene biblice. În anul 2007 s-a introdus încălzirea centrală.
Începând cu anul 2013, Preacucernicul Părinte Sorin-Florin Șandor a fost numit preot al Parohiei Crasna, sub păstorirea Preacucerniciei Sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea lăcașului de cult și a casei parohiale.
Pe lângă lucrările de înfrumusețare a bisericii, Parohia Crasna desfășoară și o bogată activitate social-filantropică, concretizată în ajutorarea bătrânilor și a bolnavilor parohiei, precum și a tuturor celor care se află la Căminul de bătrâni, unde s-a amenajat şi o capelă, și a celor de la Spitalul de boli cronice din localitate.
