Duminică, 23 iunie 2019, Preasfinţitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Șoimuș, Protopopiatul Jibou, unde a săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, între care s-a numărat și Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului.
La finalul Dumnezeieștii Liturghii, Preasfinția Sa a acordat Preacucernicului Părinte paroh Marius-Ovidiu Țura, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului, o diplomă de apreciere. La rândul său, Preacucernicul Părinte paroh a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură pe care l-a pus la sufletele celor prezenți.
În continuare, Preasfinţia Sa a sfințit capela mortuară ridicată de către comunitatea din Șoimuș.
Prima atestare documentară a satului provine din anul 1205, când localitatea apare sub numele de „Solumus”.
Din relatările cetăţenilor vârstnici din Șoimuș aflăm că satul ar fi fost aşezat pe locul numit „Via Onii”, unde există astăzi păşunea pentru animalele localnicilor, și pe un versant de deal numit ,,Deluț”. Cele două aşezări erau străbătute de valea Şoimuş, apă curgătoare ce se varsă în râul Someş. Aceste ţinuturi istorice erau bântuite de către popoarele migratoare, mai ales după anul 1241, când au fost atacate de tătari. Cu timpul, localitatea s-a extins de-a lungul văii Şoimuş, de-o parte şi de cealaltă a acesteia, fiind considerată un teritoriu de apărare şi de refugiu pentru românii din împrejurimi, întrucât pădurile care se află în zonă constituiau o cortină în faţa celor ce râvneau la bunurile românilor de aici.
În anul 1780 a luat fiinţă Şcoala confesională, care se afla pe locul unde este situată, astăzi, casa parohială, după anul 1860, aceasta trecând la învăţământul de stat. În acest sens, a fost construită o nouă școală, pe locul unde se găseşte şi în zilele noastre.
În ceea ce privește viața bisericească din acest sat, menționăm faptul că, încă din timpuri străvechi, locuitorii din Șoimuș au fost credincioși, având în vechea vatră a localității o biserică, care a fost distrusă odată cu invazia migratorilor. Tot atunci, localnicii au construit un lăcaș de cult din lemn, care era aşezat în partea de sud a actualei biserici, în cimitirul vechi, acesta fiind devastat de foc în anul 1934.
Construcţia actualului lăcaş de cult s-a demarat în anul 1938, fiind finalizată în anul 1942, în timpul păstoririi preotului Ioan Pop, fiu al satului. Biserica a fost sfințită în anul 1959 de Preasfințitul Părinte Valerian Zaharia, Episcopul Oradiei.
Finisajele interioare, padimentarea şi reacoperirea cu tablă zincată s-au făcut în anul 1956, iar în anul 1972 s-a confecţionat un iconostas nou, artistic sculptat de către meşterul Gheorghe Copos şi împodobit cu icoane noi. Între anii 1973-1974, lăcașul de cult a fost înfrumusețat cu o pictură executată de pictorul Nicolae Popa din Cepari-Argeş. Tot în această perioadă, s-au reparat turlele, acoperişul şi s-a construit gardul de împrejmuire al bisericii. În urma lucrărilor de înnoire, Preasfințitul Părinte Vasile Coman, Episcopul Oradiei, a săvârşit slujba de binecuvântare a acestora, în data de 5 octombrie 1975, în Duminica a 19-a după Rusalii.
Începând cu anul 2007, Preacucernicul Părinte Marius-Ovidiu Țura a fost numit preot al Parohiei Șoimuș, sub păstorirea Preacucerniciei Sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea lăcașului de cult și a casei parohiale. În acest sens, datorită alunecărilor de teren, s-au executat lucrări de consolidare a fundației, de legare a pereților exteriori și a celor două turnuri, s-au înlocuit geamurile și ușile de acces, tabla de pe biserică a fost recondiționată și vopsită, s-au montat jgheaburile și burlanele, s-a refăcut integral instalația electrică, a fost instalat sistemul de încălzire pe calorifere și s-a ridicat un altar de vară. De asemenea, lăașul de cult a fost înzestrat cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.
