La împlinirea a 85 de ani de la masacrele de la Treznea și Ip, Episcopia Sălajului și Consiliul Județean Sălaj, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „I. S. Bădescu”, au organizat luni, 15 septembrie 2025, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău, conferința „Treznea și Ip – Memorie și amnezie, (in)toleranță și respect”.
Invitatul principal al întâlnirii a fost prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, care a vorbit despre contextul tulbure al toamnei anului 1940 și despre consecințele dramatice ale acestor evenimente asupra comunităților locale și asupra istoriei Ardealului de Nord.
La manifestare au participat Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, alături de reprezentanți ai autorităților județene și locale, cadre didactice, elevi ai Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău, precum și numeroși sălăjeni veniți din municipiu și din localitățile martir Treznea și Ip, dornici să aprofundeze și să înțeleagă una dintre cele mai dramatice pagini din istoria Sălajului.
Conferința a fost moderată de părintele vicar Claudiu Nechita, care a introdus tema și l-a prezentat pe invitat, evidențiind importanța unei astfel de întâlniri pentru cultivarea memoriei istorice și a respectului între oameni. În debut, Preasfințitul Benedict a adresat un cuvânt de binecuvântare, amintind datoria de a păstra vie amintirea martirilor și de a învăța din jertfa lor.
În continuare, a urmat prelegerea profesorului Ioan Bolovan, care a prezentat firul istoriei din toamna anului 1940, începând cu Dictatul de la Viena și situația tensionată din Transilvania de Nord, pentru a explica contextul care a făcut posibile masacrele de la Treznea și Ip. El a arătat cum deciziile politice și climatul de ură etnică au lovit în comunități pașnice, transformând sate întregi în locuri ale suferinței și martiriului. În partea finală a intervenției, domnul profesor a subliniat că aceste episoade nu trebuie privite doar ca simple pagini de istorie, ci ca avertismente vii pentru generațiile de astăzi, chemate să cultive respectul, solidaritatea și responsabilitatea, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.
Conferința a fost însoțită de momente muzicale oferite de profesorul Ionuț Dârjan, dirijor al Ansamblului profesionist „Porolissum”. La începutul întâlnirii, acesta a interpretat la vioară Balada de Ciprian Porumbescu, iar la final, înaintea sesiunii de întrebări, Méditation de Jules Massenet.
Tot cu acest prilej, Biblioteca Județeană Sălaj a pregătit o expoziție de carte, care a reunit atât volume semnate de profesorul Ioan Bolovan, cât și lucrări dedicate istoriei Transilvaniei de Nord și masacrelor de la Treznea și Ip, petrecute în toamna anului 1940.
Evenimentul s-a încheiat cu întrebări și intervenții din partea publicului, urmate de cuvântul domnului Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, care a subliniat că memoria martirilor este un reper esențial pentru unitatea și identitatea comunității sălăjene.
Conferința „Treznea și Ip – Memorie și amnezie, (in)toleranță și respect” face parte din ciclul de manifestări culturale și științifice „File de istorie din Țara Silvaniei”, care își propune să promoveze cunoașterea, asumarea și cultivarea memoriei istorice, pentru consolidarea identității și unității comunității. Ea a fost organizată la împlinirea a 85 de ani de la masacrele din cele două localități sălăjene și a urmărit să aducă în atenția publicului aspecte mai puțin cunoscute ale evenimentelor dramatice din toamna anului 1940.
Masacrele de la Treznea și Ip (1940)
În toamna anului 1940, imediat după Dictatul de la Viena, prin care nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste, tensiunile etnice și climatul de ură au degenerat în acte de violență împotriva populației civile românești. Cele mai cunoscute și dramatice episoade sunt masacrele de la Treznea și Ip, petrecute la doar câteva zile distanță.
La Treznea, în 9 septembrie 1940, trupele maghiare, sprijinite de localnici, au ucis 86 de români – copii, femei, bărbați și vârstnici. Primele victime au fost câțiva copii aflați cu vitele la pășunat, găsiți apoi fără viață pe izlazul satului. Au urmat execuții sumare: nouă soldați români demobilizați au fost împușcați pe loc, purtând încă uniforma militară; învățătorii Aurelia și Lazăr Cosma au fost duși la marginea satului și executați; iar preotul ortodox Traian Costea a pierit în casa parohială, incendiată de atacatori. Numeroși alți săteni – inclusiv femei însărcinate și bătrâni – au fost uciși fără cruțare.
Cinci zile mai târziu, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, localitatea Ip a fost scena unui nou masacru. Sub pretextul fals al unei explozii de muniție, trupele horthyste, sprijinite de civili din sat, au executat 157 de români. Familii întregi au fost ucise în propriile case, iar printre victime s-au numărat și copii, inclusiv un prunc nenăscut. Puținii supraviețuitori, în special copii, au lăsat mărturii cutremurătoare despre acea noapte.
Masacrele de la Treznea și Ip au rămas adânc întipărite în conștiința colectivă a sălăjenilor și a întregului Ardeal de Nord. În memoria lor au fost ridicate monumente și se săvârșesc anual slujbe de pomenire. Aceste tragedii constituie simboluri ale suferinței românilor din 1940 și repere pentru cultivarea memoriei, a respectului și a păcii între comunități, pentru ca asemenea orori să nu se mai repete.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Episcopia Sălajului
