Sfântul Sinod a ales noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului

În ziua de 4 iulie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului-vicar pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și a Episcopului-vicar pentru Arhiepiscopia Aradului.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Damaschin Luchian ca Episcop-vicar pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu 39 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Noul Episcop-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.

De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Emilian Lovișteanul ca Episcop-vicar pentru Arhiepiscopia Aradului cu 43 de voturi din 46 de voturi valid exprimate. Noul Episcop-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE



Liturghie Arhierească la Parohia Crișeni

Duminică, 2 iulie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Crișeni, Protopopiatul Zalău. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte paroh Silviu Boha, inspectorul pentru catehizare parohială al Episcopiei Sălajului.

Localitatea Crişeni este aşezată în partea de nord-est a oraşului Zalău. Până la data de 1 ianuarie 1926 satul se numea Ţigani, iar începând cu această dată a luat denumirea de Crişeni, la dorinţa majorității locuitorilor, care aveau numele de familie Crişan.

În ceea ce privește viața bisericească din această localitate, amintim faptul că biserica cu hramul „Buna Vestire” a fost construită între anii 1987-1989, prin jertfelnicia Preacucernicului Părinte Ioan Ardelean și a bunilor credincioşi pe care i-a păstorit, în prezent, Preacucernicia sa slujind ca preot pensionar.

În acest sens, la instalarea Preacucernicului Părinte Ioan Ardelean, ca preot paroh, în Crișeni, în anul 1976, vechea biserică a satului era într-o avansată stare de degradare. Astfel, pereţii erau ieşiți din planul vertical, producându-se, în felul acesta, o ruptură de peste 10 cm între partea veche şi o latură mai nouă a locașului de cult, adăugată în anul 1967. În aceste condiții, dorința părintelui a fost de a ridica o nouă biserică în localitate, însă, în acea perioadă era aproape imposibil de dobândit o autorizație de construcție din partea autorităţilor statului comunist ateu. Timp de aproape 11 ani, părintele și membrii Consiliului parohial au încercat obținerea autorizației, dar totul a fost în zadar. Abia în anul 1987 s-a obținut, nu o autorizație de construcție a locașului de cult, ci o aprobare tacită din partea autorităților comuniste. Lucrările la noua biserică au fost demarate în luna noiembrie a anului 1987. Zidurile noului locașului de cult au fost ridicate înconjurându-le pe cele ale vechii biserici. În cea de-a treia zi de Paști a anului 1988, locașul de cult a fost demolat și scos afară pe ușile noii biserici, în momentul Revoluției din decembrie 1989, aceasta fiind pregătită deja pentru pictură.

Meşterul care a construit noul locaș de cult s-a numit Gheorghe Deineş din satul Cristur-Crişeni, iar pictura în frescă a fost realizată între anii 1992-1993, de către pictorul Tudor Costică din Bucureşti. Biserica a fost târnosită în data de 2 iulie a anului 1995, de către Preasfințitul Părinte Ioan Mihălţan al Oradiei, alături de un sobor de 46 de preoţi și diaconi.

Noului locaș de cult, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, i s-a pus piatra de temelie în data de 14 octombrie a anului 2013, de către Preasfințitul Părinte Petroniu.

Începând cu anul 2016, Preacucernicul Părinte Silviu Boha a fost numit preot al Parohiei Crișeni, fiind însărcinat cu edificarea noii biserici.






Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu la Zalău

În seara zilei de joi, 29 iunie 2017, în sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău, a avut loc o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. Cu ocazia acestui eveniment deosebit, auditoriul a avut privilegiul de a-l avea ca invitat de seamă pe Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu. Excelența Sa a susținut conferința cu tema „Memoria Golgotei. Valorile creștine în lumea post-modernă”, la care au participat numeroși clerici din Episcopia Sălajului, precum și persoane cărora acest subiect le-a stârnit interesul.

De asemenea, începând cu ora 18.30, a avut loc și lansarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”, scrisă de Doamna Laura Ganea, aceasta fiind prezentată de către Preasfințitul Părinte Petroniu, urmat de Domnul Profesor Ioan Abrudan, directorul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Zalău și de Domnul Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO, la final luând cuvântul și autoarea cărții, care și-a manifestat sentimentele de admirație pentru personajul principal al cărții sale, respectiv Domnul Președinte Emil Constantinescu, subliniind faptul că a încercat să ilustreze adevărata față a realității istorice din zona politicului, tocmai pentru a evidenția personalitatea unui președinte de țară într-adevăr deosebit.

Astfel, revenind la conferința propriu-zisă, menționăm faptul că, în introducere, Domnul Președinte a afirmat că se simte onorat să se afle în Sălaj, amintindu-și, cu nostalgie, prima vizită a Excelenței Sale pe aceste meleaguri, aceasta petrecându-se în urmă cu 21 de ani, când candida pentru cea mai înaltă funcție în stat, respectiv cea de Președinte al României, rang pe care l-a și dobândit în urma alegerilor, sălăjenii având o contribuție semnificativă, în acest sens. Încă dintru început, Domnul Profesor a anunțat tema prelegerii Sale, aceasta vizând un subiect delicat pentru societatea contemporană, în contextul în care se vorbește tot mai mult despre un proces de demitizare a conștiinței umane, valorile creștine pierzându-și caracterul lor fundamental, producându-se, în felul acesta, o schimbare lăuntrică de mare anvergură. În acest sens, Excelența Sa a subliniat faptul că în lumea frenetică a mileniului trei criza mondială financiară a generat sub ochii noștri un paradox: dezmățul consumului și supremația cămătăriei. Astfel, pe fondul unei păci mondiale, neașteptat de îndelungate, de aproape 70 de ani, războaiele dintre state au fost înlocuite de războaie civile, etnice, rasiale și religioase, desigur, profitabile pentru traficanții de arme sau pentru anumite grupuri de oameni anonimi, care promovează o religie a violenței, uitându-se, însă, faptul că violența naște violență, psihologia fricii devenind, prin manipulare, o armă politică a lumii de astăzi.

În continuare, Domnul Președinte a evidențiat principalele probleme ale societății contemporane, dintre care amintim libertatea sexuală, care s-a transformat într-o religie a instinctelor neîngrădite și expuse ostentativ, agresând intimitatea adulților, fragilitatea adolescenților și inocența copilăriei, caritatea, care s-a transformat într-o afacere bănoasă pentru companiile comerciale și agențiile publicitare, etc. De asemenea, Excelența Sa a arătat că un rol aparte îl ocupă tehnologiile vizuale, care elimină timpul reflecției și efortul gândirii, comunicarea pe internet reprezentând o conversație despre nimic. În această conjunctură, drepturile omului, care începând cu anul 1960 deveniseră un scut în fața dictaturilor, astăzi, devin noile democrații ale libertății decadente, ale libertății fără responsabilitate, o religie prin care sunt terminate datoriile omului și, de aceea, este foarte important a se înțelege faptul că orice schimbare adevărată începe în sufletul nostru prin asumarea suferinței, ci nu doar prin contemplarea ei. În acest sens, întrebările care se pun sunt următoarele: există o posibilă relație între absolutul credinței și relativul politicii? Sau se poate vorbi despre o politică creștină? Răspunsul este unul afirmativ, cu condiția de a se face o distincție clară între mistica creștină și un anume tip de politică subordonată unui ansamblu de valori morale și reguli empirice, care țin să respecte cât mai mult posibil și personalitatea oamenilor și libertatea lor.

Domnul Emil Constantinescu a precizat, în conformitate cu opinia scriitorului francez Gustave Thibon, care a scris o carte remarcabilă cu titlul „De la Divin la Politic”, că politica nu poate fi niciodată în totalitate una a sfințeniei, pentru simplul motiv că orice politică trebuie să țină seama și de prezența răului. Cert este faptul că un creștin nu ar accepta niciodată o politică atee, în care Dumnezeu să fie negat, deoarece acest lucru ar însemna expulzarea Acestuia. Orice politică, chiar dacă emană de la consimțământul cetățenilor, se bazează, parțial, pe forță și pe constrângere. Acolo unde legea nu este respectată trebuie să intervină forța, numai că ceea ce se uită, de cele mai multe ori, este faptul că forța trebuie să rămână apanajul legii, ci nu a unei persoane sau a unui grup de persoane. În același timp, Domnul Președinte a făcut referire și la regimul comunist, identificând minusurile acestuia, comparativ cu democrația creștină, despre care a precizat că a apărut ca o soluție pentru acele zone în care existau regimuri totalitare. Într-o democrație adevărată, funcția umană trebuie să aibă, simultan, libertăți și responsabilități. Într-un bun regim politic cetățenii se bucură de maximul de libertăți individuale și comunitare, iar statul joacă un rol de coordonator și de arbitru, solidaritatea trebuind să constituie principalul obiectiv, care este impetuos necesar a fi atins într-o societate românească dezbinată, avându-se în vedere faptul că a iubi nu înseamnă a te uita unul la celălalt, ci a iubi înseamnă a privi împreună, în aceeași direcție.

În încheiere, Excelența Sa a vorbit despre legătura dintre morala creștină și pace, iar pentru a obține o stare de pace durabilă suntem nevoiți să ne raportăm la cel mai înalt numitor comun, Dumnezeu, călătoria aceasta interioară, a noastră, spre Cel Totul trebuind să înceapă de acolo de unde ne aflăm, fiindcă schimbarea trainică este doar aceea care pornește dinlăuntrul fiecăruia dintre noi.

La finalul conferinței, Domnul Președinte a răspuns cu obiectivitate întrebărilor venite din sală, captivând auditoriul și a oferit autografe celor prezenți, alături de Doamna Luara Ganea, autoarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”.

Domnul Emil Constantinescu este un om de ştiinţă român, profesor universitar, rector al Universității din Bucuresti, membru în conducerea Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, personalitate a vieții civice și politice, fiind cel de-al treilea preşedinte al României, între anii 1996-2000.

Domnul Președinte Emil Constantinescu s-a născut în data de 19 noiembrie 1939. Obţine diploma în Ştiinţe Juridice în anul 1960 şi este repartizat ca judecător stagiar la Tribunalul regional Piteşti. Climatul politic îl determină să renunţe la acest post şi să se înscrie, în anul 1961, la Facultatea de Geologie - Geografie, pe care o absolvă în anul 1966. Este doctor în Geologie al Universităţii din Bucureşti și Doctor ès Sciences al Universităţii Duke, SUA.

Excelența Sa şi-a construit o prestigioasă carieră în domeniul educaţiei superioare şi cercetării ştiinţifice, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Din anul 1966 până în anul 1996 a fost, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor de Mineralogie la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. În anii 1991–1992 a fost visiting professor la Universitatea Duke, SUA. Autor a 12 cărţi de specialitate, printre care „Mineralogy in the System of Earth Sciences”, publicată de Imperial College Press, Londra, lansată de Departamentul de Geologie al Universităţii Cambridge, în prezenţa profesorului John Deer, fost rector al Universităţii Cambridge. A publicat peste 60 de studii în reviste ştiinţifice de prestigiu din ţară şi din străinătate. Este membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii „National Geographic” din SUA. A ţinut conferinţe la Universităţile Tübingen, Oxford, Standfort, Harvard, Berkeley, Columbia – New York, Georgetown – Washington, Indiana – Bloomington, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin.

După prăbuşirea dictaturii comuniste, este ales prorector (1990-1992) şi apoi rector al Universităţii din Bucureşti (1992–1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (1992–1996), membru al Comitetului permanent al Asociaţiei Universităţilor Europene – CRE (1992–1993; 1994–1998), membru al Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi – IAUP (1994–1996).

În cadrul activităţilor sale civice, începând din luna decembrie a anului 1989, se angajează, împreună cu alţi colegi, profesori universitari şi intelectuali reputaţi în efortul de democratizare a României, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în constituirea societăţii civile. S-a numărat printre personalităţile remarcabile care au fondat asociaţia Solidaritatea Universitară şi a fost primul ei preşedinte. A fost, de asemenea, membru fondator şi vicepreşedinte al Alianţei Civice (1990-1996) şi preşedinte al Academiei Civice. Aceste asociaţii s-au alăturat partidelor democratice din opoziţie şi au format, împreună, Convenţia Democratică din România. Emil Constantinescu a fost preşedintele CDR între 1992 şi 1996 şi candidatul unic pentru alegerile prezidenţiale în 1992 şi 1996. A fost ales preşedintele României în 1996.

În timpul mandatului prezidenţial (1996-2000) s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiţie şi administraţie. A fost accelerat procesul de privatizare şi restructurarea industriei de stat. S-au adoptat legea de restituire a terenurilor agricole şi a pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică a fostului serviciu de securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. Au fost ameliorate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile.

Ca mediator între puterile statului, Domnul Constantinescu a reuşit să solidarizeze forţele politice şi societatea civilă în depăşirea unor momente de criză guvernamentală, parlamentară şi socială, în soluţionarea unor probleme esenţiale privind regimul juridic al proprietăţii.

Preşedintele Constantinescu a creat o nouă strategie naţională pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Au fost îmbunătăţite, substanţial, relaţiile bilaterale şi de cooperare cu celelalte state. Alianţe regionale ca Trilateralele de cooperare între ţările vecine au contribuit la stabilitatea Europei Centrale şi de Sud-Est. Emil Constantinescu a iniţiat mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii regionale: „Renaşterea Drumului Mătăsii”, „România la răscruce” şi rute de transport pentru petrol şi gaze din Asia Centrală spre Europa Centrală.

După încheierea mandatului prezidenţial, în anul 2000, Domnul Emil Constantinescu şi-a reluat activitatea universitară şi demersurile pentru consolidarea rolului organizaţiilor neguvernamentale în societate. În funcţia sa de preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie şi preşedinte fondator al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor, Domnul Profesor a lansat Forumul Generaţia Europeană XXI, punând bazele formării unei noi meritocraţii, capabilă să impună cu demnitate identitatea naţională a României printre naţiunile Europei. A lansat, de asemenea, şi Forumul Academic Român.

Domnul Emil Constantinescu este, în prezent, preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, membru în Consiliul de administraţie al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS), membru în board-ul World University Consortium, membru în board-ul Bibliotecii din Alexandria, membru în board-ul Global Round Table.

Pentru activitatea în domeniul reformelor democratice, respectul legii şi pacea globală, profesorul Emil Constantinescu a primit numeroase premii internaţionale, printre care: Premiul pentru Pace Aristide Calvani, Democracy and Human Development – Paris, 1997; Omul de Stat European al Anului, East West Institute – New York, 1998; European Prize, Coudenhove-Kalergi Foundation, pentru rolul pe care l-a avut în construcţia Europei şi a stabilităţii în Europa Centrală şi de Est –Viena, 1998; American Bar Association Prize, pentru realizări excepţionale în promovarea statului de drept – Atlanta, 1999; Ambroise Vollard Prize, pentru educaţia elitelor profesionale şi morale – Madrid, 2011; Gusi Peace Prize, cel mai important premiu din Asia – Manila, 2013; Lifetime Achievements Award – Berlin, 2013.

A fost invitat să se alăture juriilor care acordă importante premii internaţionale: Lech Walesa Prize, Gdansk; Vaclav Havel Prize for Creative Dissent, Human Right Foundation, USA\Oslo Freedom Forum; Tesla Memorial Prize.

Este Doctor Honoris Causa al Ecole Normale Superieure Paris şi al Universităţilor din Liege, Montreal, Atena, Beijing, New Delhi, Bangkok, Maribor, Ankara, Sofia.






Resfințirea bisericii din Parohia Cuceu

Joi, 29 iunie 2017, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Cuceu, Protopopiatul Jibou, pentru a binecuvânta lucrările efectuate la biserică. După slujba de resfințire, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului.

La finalul Dumnezeștii Liturghii, în semn de recunoștință pentru eforturile depuse la înfrumusețarea locașului de cult, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat Preacucernicului Părinte paroh Teodor Pop o diplomă de apreciere. De asemenea, au mai fost acordate diplome de apreciere membrilor Consiliului Parohial și tuturor celor care s-au implicat în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la această biserică.

În ceea ce privește istoria localității Cuceu, amintim faptul că prima atestare documentară a satului provine din anul 1388, când apare sub numele de Kucho. Revenind în timpurile noastre, localitatea Cuceu a avut statutul de comună până în anul 1952, când a trecut sub administrarea localității Jibou, pe atunci un simplu sat, ridicat ulterior la statutul de oraș.

Actualul locaș de cult, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost construit între anii 1852-1885, în locul unei biserici de lemn,, care a fost distrusă în anul 1835, în urma unor alunecări de teren. Bisericuța de lemn data din secolul al XVI-lea. Materialele de construcţie obţinute din demolarea acesteia au fost folosite la ridicarea actualului locaș de cult. În anul 1882, în urma unui cutremur, biserica a suferit avarii grave, fapt pentru care a fost restaurată, pentru prima dată. Lucrări au mai fost efectuate și în anii 1921, 1934 și 1951, însă cele mai importante au avut loc în timpul păstoririi Preacuviosului Părinte Arhim. Navcratie Ghindea. Astfel, în anul 1977 biserica a intrat în reparaţii capitale. În acest sens, fundaţia a fost consolidată, zidurile au fost înălţate cu 3 metri, iar acoperişul a fost acoperit cu tablă. Tot în această perioadă s-a lucrat şi la pictarea locașului de cult, lucrarea fiind încredinţată pictorului Viorel Nimigeanu, care s-a ostenit, aici, timp de doi ani, în perioada septembrie 1979 - august 1981.

Între anii 1988-2002, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, fiu al satului și actualul protopop al Protopopiatului Jibou, s-a îngrijit ca biserica să fie înzestrată cu veșminte, vase liturgice și bănci, revopsind acoperișul de tablă și împrejmuind curtea locașului de cult cu gard nou.

Între anii 2003-2014, următorul paroh, Preacucernicul Părinte Daniel Baboș, s-a îngrijit de montarea unui sistem de încălzire, înlocuirea geamurilor și a ușilor, parchetându-se totodată și pardoseala. Tot în această perioadă s-au construit 100 de metri de scări din beton pentru a face mai ușor accesul la biserică.

Începând cu anul 2014, Preacucernicul Părinte Teodor Pop a fost numit preot al Parohiei Cuceu, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult. În acest sens, în interior, pictura a fost restaurată în tehnica frescă, pardoseala a fost îmbrăcată cu parchet melaminat și iconostasul poleit cu foiță de aur. În exterior, a fost schimbată tabla de pe acoperișul proscomidiarului și de pe cel al centralei termice și s-au montat geamuri termopan, la intrarea laterală a bisericii și la proscomidiar au fost ridicate copertine, în jurul locașului de cult s-a amenajat un trotuar, care a fost pavat cu dale și s-a edificat o troiță. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.






Liturghie Arhierească la Parohia Sfinții Împărați Constantin și Elena din Șimleu Silvaniei

Duminică, 25 iunie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena din orașul Șimleu Silvaniei. Alături de Preasfinția Sa au slujit preoții apropiați părintelui paroh Cristian Crișan, în frunte cu protopopul locului, Preacucernicul Părinte Dan Haiduc. Cu ocazia acestui eveniment deosebit, Preasfinția Sa a sfințit și iconostasul locașului de cult, în urma lucrărilor de înnoire efectuate asupra acestuia.

Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Șimleu Silvaniei a fost ridicată începând cu anul 1925. Ca o particularitate a începuturilor acestui locaș de cult amintim faptul că principalii ctitori ai acestei biserici au fost șapte persoane venite din sudul țării, din Oltenia, care s-au stabilit la Șimleu Silvaniei și au dorit să aibă un locaș de cult ridicat de către ei. Din lipsa fondurilor, lucrările au stagnat până în anul 1930, fiind ulterior reluate. Sfințirea bisericii a avut loc în anul 1957 și a fost săvârșită de către vrednicul de pomenire Episcop Valerian Zaharia.

De-a lungul timpului au fost efectuate diferite lucrări de înnoire și înfrumusețare, locașul de cult fiind repictat între anii 1992-1995.





Hramul de vară al Mănăstirii Bobota din Episcopia Sălajului

Sâmbătă, 24 iunie 2017, de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, obștea Mănăstirii Bobota s-a aflat în zi de alese bucurii duhovnicești, cu prilejul hramului de vară al acestui așezământ monahal. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu, înconjurat fiind de un impresionant sobor de 27 de preoți și diaconi, în frunte cu Preacuviosul Părinte stareț, protosinghelul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului și în prezența a numeroși credincioși care s-au adunat și în acest an, în număr mare, la sfânta mănăstire, încă din ajunul sărbătorii, când au participat la slujba de priveghere săvârșită în altarul de vară.

Situată la granița județelor Sălaj și Satu Mare, mănăstirea a luat ființă în anul 2004, când a fost sfințită și piatra de temelie a acestui așezământ monahal, în data de 13 iunie, de către Preasfinţitul Părinte Petroniu, pe atunci Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului. La început, lucrările au fost coordonate de către Preacucernicul Părinte Ioan Pădurean de la Parohia Bobota, iar din anul 2008 au fost preluate de către Preacuviosul Părinte Pahomie Buruiană. În anul 2012 a fost numit egumen al schitului Preacuviosul Părinte Mina Pletosu, care a continuat lucrările începute de predecesorii săi. În anul 2013, cu prilejul hramului acestui așezământ monahal, a fost proclamată ridicarea schitului Bobota la rang de mănăstire, iar Preacuviosul Părinte Mina Pletosu a fost hirotesit şi instalat stareţ al mănăstirii.

Biserica mănăstirii adăpostește și mici părticele din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și ale Sfinților Martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Aceste sfinte moaște au fost dăruite mănăstirii de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, cu prilejul unei vizite făcute la acest așezământ monahal. De asemenea, alături de racla cu sfintele moaște se află o altă raclă ce adăpostește un veșmânt al Cuvioasei Parascheva de la Iași, veșmânt primit prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei.

Între anii 2012-2016 a fost amenajat paraclisul cu hramul „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei”, acesta fiind sfințit de către Preasfințitul Părinte Petroniu, în data de 30 noiembrie 2016.







Îndemn la ajutor pentru cei afectați de caniculă

În această perioadă de caniculă, care afectează sever populația, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor și clericilor ortodocși să iasă în întâmpinarea celor afectați, punându-le la dispoziție spațiul ocrotitor al bisericilor, oferindu-le apă și sprijinul de care au nevoie.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române



Liturghie Arhierească la Parohia Meseșenii de Sus

Duminică, 18 iunie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Meseșenii de Sus, Protopopiatul Zalău. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului.

Localitatea Meseșenii de Sus are o vechime de peste 800 de ani, prima atestare documentară datând din anul 1213. Astfel, pe teritoriul satului s-au găsit obiecte a căror vechime a fost fixată în epocile neoliticului, bronzului şi fierului. De asemenea, s-au descoperit urmele unui turn de pază și semnalizare, de unde s-au recoltat fragmente ceramice atribuite culturilor Coțofeni, Wietenberg și dacică, iar în locul numit Valea Drăgoșeștilor s-au găsit bucăți ceramice, aparținând culturii Starcevo-Criș.

În ceea ce privește viața bisericească din această localitate, menționăm faptul că, în anul 1785, în sat a fost construită o biserică masivă cu ziduri groase de un metru şi acoperiş de şindrilă. În anul 1875 locaşul de cult a fost restaurat, tot în acelaşi an fiind edificate și o şcoală şi o casă pentru învăţător, punându-se, astfel, bazele învăţământului primar în această zonă. În anul 1956 a fost refăcut turnul bisericii, datorită prăbuşirii acestuia în timpul unei furtuni. În anul 1970, ca urmare a terminării activităților de reparație capitală efectuate asupra locașului de cult și a finalizării lucrărilor de repictare a acestuia, biserica a fost resfințită de două ori, o dată în anul 1972, iar a doua oară în anul 1998.

Începând cu anul 2014, Preacucernicul Părinte Sorin-Liviu Gordan a fost numit preot al Parohiei Meseșenii de Sus, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult și a casei parohiale.







Liturghie Arhierească la Parohia Șoimuș

Duminică, 11 iunie 2017, Preasfinţitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Șoimuș, Protopopiatul Jibou, unde a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului.

La finalul Dumnezeieștii Liturghii, Preasfinția Sa a hirotesit întru iconom stavrofor pe Părintele paroh Marius-Ovidiu Țura, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat o icoană și o diplomă de apreciere familiei Alexandru și Florica Roman, la împlinirea a 70 de ani de căsătorie.

În continuare, Preasfinția Sa a oficiat o slujbă de binecuvântare la casa parohială, în urma lucrărilor de modernizare efectuate asupra acesteia. Tot cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit și lucrările de înnoire realizate la căminul cultural din localitate.

Prima atestare documentară a satului provine din anul 1205, când localitatea apare sub numele de Solumus.

Din relatările cetăţenilor vârstnici din Șoimuș aflăm că satul ar fi fost aşezat pe locul numit „VIA ONII”, unde există, astăzi, păşunea pentru animalele localnicilor, iar o altă parte în zona de sud, pe un versant de deal numit „DELUŢ”. Cele două aşezări erau străbătute de valea Şoimuş, apă curgătoare ce se varsă în râul Someş. Aceste ţinuturi istorice erau bântuite de către popoarele migratoare, mai ales după anul 1241, când au fost atacate de tătari. După înaintarea în timp, localitatea s-a extins de-a lungul văii Şoimuş, de-o parte şi de cealaltă a acesteia, fiind considerată un teritoriu de apărare şi refugiu, pentru românii din preajmă, întrucât pădurile care se află în zonă constituiau o cortină în faţa celor ce râvneau la bunurile românilor de aici.

În anul 1780 a luat fiinţă Şcoala confesională, care se afla pe locul unde este situată, astăzi, casa parohială, după anul 1860, aceasta trecând la învăţământul de stat. În acest sens, a fost construită o nouă clădire pentru localul şcolii, pe actualul loc unde se găseşte şi în zilele noastre.

În ceea ce privește viața bisericească din acest sat, menționăm faptul că, încă din timpuri străvechi, locuitorii din Șoimuș au fost un popor religios, având în vechea vatră a localității o biserică, care a fost distrusă odată cu invazia migratorilor. Tot atunci, localnicii au construit un locaș de cult din lemn, care era aşezat în partea de sud a actualei biserici, în cimitirul vechi, acesta fiind devastat de foc în anul 1934.

Construcţia noului locaş de cult s-a început în anul 1938 și a fost finalizată în anul 1942, preot fiind un fiu al satului, pe nume Ioan Pop. Biserica a fost sfințită în anul 1959, de către Preasfințitul Părinte Valerian Zaharia, Episcopul Oradiei.

Finisajele interioare, padimentarea şi reacoperirea cu tablă zincată s-au făcut în anul 1956, iar în anul 1972 s-a confecţionat un iconostas nou, artistic sculptat de către meşterul Gheorghe Copos şi împodobit cu icoane noi. Între anii 1973-1974, locașul de cult a fost înfrumusețat cu o pictură executată de pictorul Nicolae Popa din Cepari-Argeş. Tot în această perioadă, s-au reparat turlele, acoperişul şi s-a construit gardul ce împrejmuieşte biserica. Lucrările de înnoire fiind duse la bun sfârşit, slujba de binecuvântare a acestora, prin ungerea cu untdelemn sfinţit şi stropirea cu apă sfinţită, s-a săvârşit de către Preasfințitul Părinte Vasile Coman, Episcopul Oradiei, în data de 5 octombrie a anului 1975, în Duminica a 19-a după Rusalii.

Începând cu anul 2007, Preacucernicul Părinte Marius-Ovidiu Țura a fost numit preot al Parohiei Șoimuș, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult și a casei parohiale. În acest sens, datorită alunecărilor de teren, s-au executat lucrări de consolidare a fundației, de legare a pereților exteriori și a celor două turnuri, s-au înlocuit geamurile și ușile de acces, tabla de pe biserică a fost recondiționată și vopsită, s-au montat jgheaburile și burlanele, s-a refăcut integral instalația electrică, a fost instalat sistemul de încălzire pe calorifere și s-a ridicat un altar de vară. De asemenea, locașul de cult a fost înzestrat cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.






Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a premiat elevii și profesorii din Episcopia Sălajului

Miercuri, 7 iunie, la Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului”din Zalău a fost organizată festivitatea de premiere a elevilor și profesorilor din Episcopia Sălajului. La acest eveniment au participat alături de elevi, profesori, preoți, părinți și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Sălaj.

Cu această ocazie, a fost vernisată expoziția de pictură, colaj și fotografie, realizată în cadrul Concursului Național „Biserica locaș de închinare”, aflat la a VII-a Ediție. La acest concurs au participat, la etapa națională, 1347 de elevi din țară, respectiv din 37 de județe.

În cuvântul său, Preasfinţitul Părinte Petroniu a apreciat activitatea desfășurată de profesorii de religie, i-a felicitat pe premianți și și-a manifestat speranța că activitatea din anul școlar viitor va fi cel puțin la fel de dinamică.

Doamna Inspector Școlar General Adjunct Prof. Mioara Gudea a mulțumit Preasfinției Sale și Episcopiei Sălajului pentru grija constantă pe care o manifestă față de elevi și profesori, dar și pentru acțiunile organizate în acest sens.

Au fost premiaţi elevii care au participat la Olimpiada de religie, faza județeană și națională, şi la următoarele concursuri: „În lumina lui Hristos” - concurs judeţean de cunoştinţe religioase, „Cultură şi spiritualitate”, Concursul Naţional „Biserica locaş de închinare”, Ediția a VII-a și Concursul Naţional de Creaţie „Icoana şi Şcoala mărturisirii”.

Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat diplome de excelenţă pentru implicarea şi susţinerea învățământului religios și a activităţilor catehetice din Episcopia Sălajului, Doamnei Inspector Școlar General Adjunct Prof. Mioara Gudea și Doamnei Inspector Școlar Prof. Claudia Boha.

De asemenea, Preasfinţia Sa a acordat diplome de merit şi premii profesorilor de religie şi preoţilor care i-au pregătit pe elevi la aceste concursuri.

În acelaşi cadru, Preacucernicului Părinte Prof. Sergiu Stan i-a fost acordat, pentru activitatea didactică şi misionară desfăşurată în anul şcolar 2016-2017, titlul de „Profesorul anului”.





www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro