www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Resfinţirea bisericii din parohia Marca

Duminică, 18 decembrie 2011, în Duminica dinaintea Naşterii Domnului, Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia Marca, Protopopiatul Şimleu Silvaniei, unde, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a resfinţit locaşul de cult după lucrările efectuate, la slujbă fiind prezent şi protopopul Şimleului, Preacucernicul Părinte Vasile Boşca.
Alături de Preacucernicul Părinte Ioan Iacob, parohul acestei parohii, la slujbă au participat membrii comunităţii parohiale, dar şi credincioşi din parohiile învecinate, alături de oficialităţi judeţene şi locale.

Biserica din Marca

Actuala biserică a fost reconstruită pe locul celei vechi, de piatră, între anii 1981-1983, în timpul păstoririi vrednicului părinte Păuşan Ioan, trecut la cele veşnice prematur în anul 1984. S-au continuat lucrările de finisare şi sub urmaşul său în parohie, parohul Ioan Marian, prin tencuirea în terasit a zidurilor exterioare, iar pereţii interiori au fost pregatiţi pentru pictură (1983-1984), ajutat fiind, îndeaproape, de membrii Consiliului şi Comitetului Parohial, în frunte cu epitropul Ioan Roşan, dar mai ales prin jertfelnicia bunilor credincioşi.
În anii 1986-1987 s-a vopsit acoperişul şi biserica a fost împodobită cu o frumoasă pictură executată în tehnica „fresco” de către pictorul Ioan Bozeşan din Deva. A fost înzestrată cu un frumos iconostas, cu chivot, cu tron arhireresc, cu strane, candelabre si tetrapoade, toate artistic sculptate în lemn de stejar.
Slujba de binecuvântare a acestor lucrări a fost săvârşită de către vrednicul de pomenire, Preasfinţitul Părinte Dr. Vasile Coman, Episcopul Oradiei din acea vreme, în ziua de 8 noiembrie 1987.
În anii 2009-2011 locaşul de cult a fost din nou restaurat, la interior fiind introdusă instalaţia de încălzire pe gaz, biserica fiind înzestrată, de asemenea, şi cu toate cele de trebuinţă săvârşirii sfintelor slujbe.
La exterior, s-a îndepărtat porţiunea de tencuială cu egrasie de la baza bisericii şi s-a retencuit, s-a vopsit biserica în exterior cu vopsea lavabilă, s-au îndepărtat porţiunile de tablă degradată de pe acoperişul şi turnul bisericii şi s-au înlocuit cu tablă nouă, apoi s-au vopsit cu vopsea specială pentru tablă, s-au turnat trotuare în jurul bisericii şi s-au schimbat porţile şi gardurile de împrejmuire ale bisericii cu unele noi. Lucrările au început sub păstorirea fostului paroh Ioan Marian şi finalizate, în anul 2011, sub păstorirea actualului preot paroh, părintele Ioan Iacob.
De asemenea, s-a renovat în interior şi exterior şi casa parohială, iar valoarea totală a lucrărilor, incluzând locaşul de cult, se ridică la suma de 200.000 lei.
Toate acestea au fost posibile cu sprijin din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, a Consilului Judeţean, a Consiliului Local, a sponsorilor locali şi a credincioşilor parohiei.
„Astăzi a fost o zi atât de minunată încât parcă s-a deschis Cerul pentru noi şi a coborât Harul lui Dumnezeu să biecuvinteze lucrările şi eforturile depuse pentru tot ceea ce s-a realizat în această biserică, precum şi la casa parohială.
Să-i dea Dumnezeu părintelui paroh binecuvântare, răsplată şi putere pe mai departe pentru întreaga hărnicie şi activitate, dar şi dumneavoastră, celor care aţi jertfit pentru casa lui Dumnezeu, având convingerea că cel care oferă lui Dumnezeu nu face decât să-L împrumute, iar dumneavoastră aţi oferit pentru casa lui Dumnezeu, pentru acest „Sion” dumnezeiesc şi, de asemenea, pentru casa unde locuieşte preotul, care nu este altceva decât slujitorul lui Dumnezeu şi mijlocitor între oameni şi Creatorul nostru! Dumnezeu să vă răsplătească însutit şi înmiit, atât în această viaţă cât şi în veşnicie!” a concluzionat Preasfinţitul Petroniu în cuvântul său de învăţătură.
Arhid. CIPRIAN BOŞCA



BISERICA, TINERII ȘI COLINDELE, Ediția a IV-a, Zalău

Miercuri, 14 decembrie 2010, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Petroniu, sub coordonarea părintelui Silviu Boha, inspector pentru catehizare parohială, s-a finalizat proiectul „BISERICA, TINERII ȘI COLINDELE”, Ediția a IV-a, în Circumscripția catehetică Zalău.
În proiect au fost implicați 500 de copii de la Școlile din Municipiul Zalău, iar ca parteneri au fost Inspectoratul Școlar Județean prin doamna prof. Claudia Boha, inspector de specialitate, Consiliul local și Primăria municipiului Zalău.
Proiectul s-a derulat pe perioada lunilor noiembrie-decembrie 2011 și a avut ca scop cunoaşterea de către elevi şi tineri a învăţăturilor Bisericii, promovarea virtuţilor creştine, cultivarea comportamentului religios-moral, cunoașterea tradiţiilor religioase şi a colindelor, dar și felul în care Mântuitorul Iisus Hristos l-a împăcat pe om cu Dumnezeu.
Proiectul s-a finalizat la biserica „Sfântul Ștefan” din Zalău unde copiii și tinerii l-au colindat pe Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu. La eveniment a fost prezent domnul Inspector Școlar General Ioan Abrudan, iar din partea Primăriei și a Consiliului Local al Municipiului Zalău, domnul Primar Radu Căpâlnășiu, doamna Vice-primar Daniela Coța și domnul administrator public al municipiului Zalău Radu Nistorescu.
La final Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu a acordat „Diplome de excelență” doamnei Elena Fati, de la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou și doamnei prof. Claudia Boha, Inspector școlar de specialitate, pentru implicarea în proiectele catehetice desfășurate în cadrul Episcopiei Sălajului în 2011, „Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii”.
Profesorilor implicați în proiect le-au fost oferite mici daruri și „Diplome de merit”, iar copiii au fost răsplătiți cu daruri oferite de către Preasfințitul Petroniu și de către partenerii din acest proiect.

Inspector pentru catehizare parohială
Pr. Silviu Boha



Liturghie Arhierească în parohia Chilioara

În Duminica a XXVIII-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica parohiei Chilioara, protopopiatul Zalău, biserică păstorită de către Preacucernicul Părinte Ioan Ciorlăuş.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a hirotonit întru preot pe diaconul Ovidiu Druţă, pe seama parohiei Dolheni, protopopiatul Jibou.



Preasfintitul Părinte Episcop Petroniu la aniversare a 90 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Vadului, Felşeacului şi Clujului

Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a făcut parte din soborul ierarhilor care alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat, marţi, 6 decembrie, Sfânta Liturghie în catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca
Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului a îmbrăcat haine de sărbătoare deoarece aniversează 90 de ani de la înfiinţare. Tradiţia istorică, confirmată şi de documente, arată că întemeietorul acestei eparhii este sfântul voievod Ştefan cel Mare. Episcopia este reînviată după realizarea Marii Uniri când a fost înfiinţat la Cluj un Consistoriu (7/20 iulie 1919), iar apoi o episcopie (la 18 iulie 1921), cu jurisdicţie asupra judeţelor de la nord de râul Mureş şi cu titlul de Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

Cu acest prilej aniversar, marţi, 6 decembrie 2011, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, la Catedrala Mitropolitană din Cluj, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. De asemenea, în Catedrala Mitropolitană s-au aflat sute de credincioşi veniţi să participe la acest moment deosebit din istoria Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Din soborul slujitor au facut parte următorii ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului şi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

După citirea pericopei Evengheliei, în cuvântul său de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat faptul că Sfântul Nicolae a fost pentru toţi oamenii o icoană a bunătăţii lui Dumnezeu în lumea aceasta, un păstor blând, harnic şi darnic ce a propovăduit prin faptă şi cuvânt şi a îndemnat pe toţi oamenii să caute mântuirea.

Preafericitul Părinte Patriarh a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Nicolae.

„Astăzi noi felicităm pe toţi cei are poartă numele de Nicolae sau Nicoleta dorindu-vă tuturor sănătate şi bucurie, ani mulţi şi binecuvântaţi şi să fiţi mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu prin cuvinte şi prin fapte, să fim cu toţi mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu şi să ne rugăm Sfântului Ierarh Nicolae să ne dăruiască prin rugăciunile sale blândeţe şi bunătate, mai ales într-o lume în care există foarte mult egoism, preocupare doar de sine însăşi”, a mărturisit Preafericirea Sa.

De asemenea Patriarhul României a evidenţiat faptul că Sfântul Nicolae este simbol al temeliei celei mai luminoase a civilizaţiei creştine

„Sfântul Nicolae este simbolul unei civilizaţii şi anume civilizaţia generozităţii, a mărinimiei care contrastează foarte mult cu lăcomia, cu rapacitatea, cu dorinţa de îmbogăţire cu orice preţ până la dezumanizare. Biserica a cultivat, prin toate lăcaşurile de cult purtând hramurile Sfântului Nicolae, civilizaţia generozităţii dezinteresate, de aceea Sfântul Nicolae nu este simplu simbol al bucuriei copiilor, ci este simbol al temeliei celei mai luminoase a civilizaţiei creştine. Fără generozitate, fără ajutarea semenilor noştri nu mai ştim să preţuim demnitatea. Dacă nu mai avem generozitate sau milostenie, milostivire în sufletul nostru, ne dezumanizăm”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre reînfiinţarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi despre primul episcop al eparhiei, Nicolae Ivan, cel care a înfiinţat, în 1924, la Cluj, Academia Teologică şi a ridicat monumentala Catedrală Ortodoxă: „Această eparhie a fost înfiinţată prin grija, mărinimia, curajul şi credinţa Sfântului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei. Vitregia vremurilor a făcut ca Eparhia Vadului şi Feleacului să nu poată continua fără întrerupere în istorie. Însă, în 1921, ca urmare a Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918 s-a reînfiinţat Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului în acei ani când s-au reînfiinţat şi alte eparhii ca de pildă Episcopia Armatei şi Episcopia Tomisului. Deci, binefacerile Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 s-au văzut şi în organizarea bisericească”.

„Nicolae Ivan a fost harnic şi a avut o viziune pragmatică şi în acelaşi timp duhovnicească şi a fost darnic, dar într-un mod diferit decât Sfântul Nicolae pe care l-am prăznuit. Sunt oameni darnici pentru contemporanii lor, le oferă o haină, un bănuţ, o porţie de mâncare, dar încetează acolo milostenia. Însă, când înfiinţezi instituţii filantropice şi culturale şi mai ales liturgice, cultuale, care dăinuie dincolo de viaţa ta pământească, atunci devii milostiv nu doar pentru generaţia ta, ci milostiv pentru generaţiile care urmează. De aceea, Nicolae Ivan a fost milostiv cu toate generaţiile de episcopi, preoţi, diaconi şi credincioşi care s-au rugat în această ctitorie”, a spus Preafericirea Sa.

Evenimentul a continuat în demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, acolo unde a fost inaugurat noul Muzeu al Arhiepiscopiei care adăposteşte tezaurul de artă veche românească, precum şi cele mai vechi obiecte bisericeşti din patrimoniul Mitropoliei Clujului.



Liturghie Arhierească la parohia Sfântul Nicolae din Zalău

Duminică, 4 decembrie 2011, Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioşilor parohiei "Sfântul Nicolae" din Zalău. Din sobor au mai făcut parte Preacucernicul Părinte vicar Vasile Rus, Preacucernicul Părinte profesor universitar doctor Ioan Chirilă, Decanul Facultăţii de Teologie din Cluj Napoca, Preacucernicul Părinte Consilier lector uiversitar doctor Gabriel Gârdan, Preacucernicul Părinte Inspector Eparhial drd. Ionuţ Pop - parohul bisericii, Preacucernicul Părinte Ştefan Lucaciu, protopopul Zalăului, precum şi Preacucernicii Părinţi Diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinţia Sa a hirotonit întru preot pe diaconul Cătălin Lazar pe seama parohiei Subcetate, protopopiatul Şimleu Silvaniei, iar teologul Ovidiu Druţă a fost hirotonit diacon. De asememea, Preasfinţia Sa a sfinţit o troiţă ridicată în faţa bisericii.

Parohia de pe strada Crasnei, aşa cum este ea cunoscută locuitorilor din municipiul Zalău, a fost înfiinţată în anul 2009.

În oraşul Zalău, în anul 1990 existau doar două biserici ortodoxe, iar la înfiinţarea Episcopiei Sălajului, în octombrie 2007, erau ridicate, în diferite stadii de finalizare, încă alte cinci noi biserici şi două capele. Simţindu-se nevoia acoperirii unor zone ale oraşului unde credincioşii erau mult prea departe de cea mai apropiată biserică, dar şi la solicitarea acestora, Preasfinţitul Părinte Petroniu a hotărât şi a supus aprobării Consiliului Eparhial înfiinţarea a două noi parohii - pe strada 22 decembrie 1989 sau Crasnei cum este cunoscută această zonă şi una în cartierul Sărmaş.

Crucea, dar şi cinstea ridicării bisericii de pe strada Crasnei i-a fost încredinţată Preacucernicului Părinte Ionuţ Pop. Trebuie să amintim faptul că Preacucernicia sa este şi Inspector Eparhial în cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului şi doctorand în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.

În primăvara anului 2009, în Duminica Tomii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a sfinţit piatra de temelie a viitoarei biserici cu hramul Sfântul Nicolae. Cu acest prilej, Preasfinţia Sa a dăruit parohiei o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae. În acelaşi an a fost ridicat un impunător zid de sprijin, necesar pentru consolidarea versantului şi siguranţa bisericii.

În anii 2010 și 2011, lucrările au crescut de la o zi la alta, după cum spunea Preasfinţitul Părinte Petroniu. Astfel, prin jertfa credincioşilor şi bunăvoinţa autorităţilor biserica este înălțată în prezent până la acoperișul cupolei centrale.

După rostirea cuvântului de învățătură de către Preasfințitul Părinte Petroniu, Preacucernicul Părinte paroh Ionuț Pop a mulțumit de prezență atât Preasfinției Sale cât și Preacucernicului Părinte Decan Ioan Chirilă și le-a înmânat acestora câte o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae.



Liturghie Arhierească la Mănăstirea Bic

Miercuri, 30 noiembrie 2011, în ziua de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, şi a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul obştii monahale de la Mănăstirea "Sfânta Treime" Bic, Protopopiatul Şimleu Silvaniei, unde, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhiereasă.

Din sobor au făcut parte şi Preacucernicul Părinte Ioan Ardelean, consilier administrativ al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Ionuţ Pop, inspector eparhial, Preacucernicul Părinte Vasile Boşca, protopopul Şimleului, alături de ceilalţi preoţi şi diaconi împreună slujitori.

La slujbă au participat, pe lângă obştea mănăstirii, atât membrii comunităţii Bic cât şi o delegaţie de credincioşi din parohia Subcetate, dornici să fie părtaşi la bucuria prilejuită de hirotonia teologului Cătălin-Cosmin Lazăr întru diacon, urmând ca duminică, 04.12.2011, să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Subcetate, Protopopiatul Şimleu Silvaniei.

Mănăstirea Bic

Satul Bic este situat la o distanţă de 5 km de oraşul Şimleu Silvaniei, comunitatea parohială fiind foarte mică şi îmbătrânită, deoarece, în decursul vremii, tinerii au ales să-şi ducă traiul în oraşul din imediata apropiere, lăsând în urmă pădurile şi poienile satului, de o rară frumuseţe, de altfel.
În anul 1994, la iniţiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareţa mănăstirii, la Bic, în poiana stejarului, ia fiinţă actuala mănăstire de maici, care, în prezent, este cel mai mare aşezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la vrednicul de pomenire Ioan Mihălţan, Episcopul Oradiei de la acea vreme.

Mănăstirea mai are două hramuri, „Adormirea Maicii Domnului” şi „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, iar la prăznuirea lor sosesc credincioşi din întreg cuprinsul Sălajului, dar şi din judeţele învecinate şi nu numai, adunându-se aici mii de pelerini ca să o cinstească, în special, pe Maica Domnului, a cărei icoană făcătoare de minuni se află în biserica de lemn, monument istoric, din incinta mănăstirii.

Asistenţa socială

La Mănăstirea Bic ia naştere, începând cu anul 1999, un cămin de bătrâni, care funcţiona în incinta mănăstirii, îngrijind, la început, un număr de 5 persoane vârstnice.

Din anul 2008 căminul funcţionează într-o clădire modernă, iar numărul persoanelor vârstnice care beneficiază de îngrijire a ajuns, în prezent, la 20.

Tot în spiritul iubirii aproapelui, mănăstirea renovează vechea clădire a şcolii şi după 25 de ani se redeschide şcoala din Bic, în anul 2001. La început a funcţionat ca şi grădiniţă, cu un număr de 7 copii, iar din 2002 aceasta funcţionează ca şi şcoală cu clase simultane I-IV, cu 7 elevi şi grădiniţă cu 10 copii.

Deoarece în anul 2006 în satul Bic nu mai existau copii pentru învăţământul primar, maica stareţă şi obştea mănăstirii s-au orientat spre satele din judeţ în care existau copii proveniţi din familii aflate în dificultate şi cu acces limitat la educaţie. Astfel, în prezent, un număr de 20 de copii învaţă la această şcoală, dotată cu săli de clasă, materiale didactice şi echipament modern, bucătărie, sală de mese, sală de joacă şi dormitoare.

Rezultatele nu au întârziat să apară! Astfel, copiii au realizări atât în plan educaţional cât şi spiritual. În familii s-a întărit simţul răspunderii, afecţiunea şi buna înţelegere. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi al Maicii Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ocrotitorul acestei şcoli, prin sprijinul instituţiilor implicate, dar şi al multor binefăcători şi voluntari, activitatea socială şi educativă se desfăşoară în condiţii optime.

Personalul implicat în activitatea socială în cadrul Serviciului social „Sfântul Pantelimon” este în număr de 11, din care o maică învăţătoare, o maică educatoare, o soră
asistent social, 2 îngrijitoare, o bucătăreasă şi 5 voluntari (un asistent social, un medic
psiholog, un medic pediatru, un asistent medico-social, un asistent medical), iar în cadrul căminului de bătrâni un administrator, 2 îngrijitoare, o bucătăreasă, un medic de familie şi
5 voluntari (2 preoţi, 2 medici, un asistent social şi un asistent medico-social).

Activitatea socială desfăşurată în cadrul Sfintei Mănăstiri Bic, sub atenta oblăduire a maicii stareţe Lupou Marina, cu ajutorul părintelui duhovnic Pimen Rus şi al întregii obşti monahale, este sprijinită material şi financiar de o mulţime de instituţii, firme şi persoane fizice, din ţară şi străinătate, dornice de a-şi ajuta aproapele, după porunca Mântuitorului Hristos.

Întrucât Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a aniversat azi şi ziua de naştere, prezenţa Preasfinţiei Sale în mijlocul obştii monahale de la Mănăstirea Bic a făcut această zi şi mai frumoasă, iar bucuria a fost deplină pentru toţi cei prezenţi, care L-au rugat pe Bunul Dumnezeu să-i dăruiască Întâistătătorului lor sănătate, zile îndelungate şi rodnică păstorire a turmei lui Hristos pe calea mântuirii.
Arhid. CIPRIAN BOŞCA



Liturghie Arhierească la parohia "Adormirea Maicii Domnului" din Zalău

În Duminica a XXX-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Zalău, biserică păstorită de către Preacucernicii Părinţi Vasile Rus - vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului şi Iosif Lucaci.

În cadrul Dumnezeieştii Liturghii, Preasfinţia Sa a hirotonit întru diacon pe seama aceleiaşi biserici pe teologul Rareş Tărniceru.



Şedinţa Consiliului Eparhial în Episcopia Sălajului

Marţi, 23 noiembrie 2011, a avut loc în sala de şedinţe a Protopopiatului Zalău întâlnirea de toamnă a membrilor Consiliului Eparhial al Episcopiei Sălajului.

În prezenta şedinţă a fost prezentat celor de faţă evoluţia lucrărilor pe şantierul la sediul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului.

De asemenea au fost comunicate membrilor Consiliului Eparhial modificările de ordin administrativ survenite în Eparhie prin transformarea unor parohii în filii.

În cele din urmă au fost prezentate şi programele de parteneriat care se deşfăşoară între Episcopia Sălajului şi fundaţia Diakonia din Neuendettelsau - Germania.



Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Luni, 21 noiembrie 2011, de praznicul Intrării în Templu a Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în capela Spitalului de Urgenţă din Zalău, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinţia Sa a hirotonit pe Preacuviosul Părinte ierodiacon Mina Pletosu întru ieromonah pe seama schitului „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din localitatea Bobota. De asemenea Preasfinţitul Părinte Petroniu a hirotesit pe preotul slujitor al acestei capele, Călin Crecan, cu rangul de iconom stavrofor.

Capela Spitalului de Urgentă Zalău a fost înfiinţată în anul 1994, în urma protocolului încheiat de către Patriarhia Ortodoxă Română şi Ministerul Sănătăţii, privind acordarea asistenţei religioase în spitale.

Primul preot care a slujit aici şi care din păcate în acest an la 13 august a trecut la cele veşnice, chiar în incinta spitalului în care peste 14 ani a ascultat necazurile, durerile sufleteşti şi trupeşti ale bolnavilor, a fost Preacucernicul Părinte Florin Crecan, cel care s-a ocupat de amenajarea capelei şi de înzestrarea ei cu toate cele necesare (veşminte, vase sfinte, cărţi de cult) pentru desfăşurarea în bune condiţii a sfintelor slujbe, pentru toate nevoile sufleteşti ale bolnavilor care vin aici să-şi recapete sănătatea. Părintele Florin a slujit aici cu vrednicie până în anul 2008 când a fost numit de către Preasfinţitul Părinte Petroniu în funcţia de consiler pe probleme de asistenţă socială în cadrul Episcopiei Sălajului, urmându-i la altarul capelei părintele Călin Crecan, fiul preacucerniciei sale, care azi continuă cu succes munca de îmbărbătare şi zidire spirituală a acelora pe care viaţa îi încearcă cu boli şi suferinţe.

Azi, Preasfinţitul Părinte Petroniu vine în mijlocul credincioşilor de la spital pentru a le împărtăşi poveţe bune acum în postul Naşterii Domnului, iar pentru cei bolnavi cuvinte de mângâiere şi de întărire în nădejdea purtării de grijă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Pr. Cătălin Lucaci



Liturghie Arhierească la parohia Chendrea

În Duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina), Preasfinţitul Părinte Dr. Petroniu Florea, Episcopul Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia Chendrea din Protopopiatul Jibou. Preasfinţia Sa a fost înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Din sobor a făcut parte şi Preacucernicul Părinte Protopop Dan Dregan. A fost prezent un mare număr de credincioşi.
Satul Chendrea este aşezat în partea de sud-est a judeţului Sălaj, la sud de satul Bălan, de-a lungul văii râului Almaş pe o lungime de circa doi kilometri. Localitatea Chendrea se învecinează la est cu satul Trestia, la nord-vest cu satul Gălpâia, la nord cu satul Bălan şi la sud cu satul Racâş, înşirându-se cele peste 260 de case zvelte, de-a lungul Văii Almaşului şi a şoselei naţionale Cluj Napoca – Hida – Jibou – Baia Mare şi a altor câteva uliţe mai mici. Satul Chendrea aparţine comunei Bălan, de care se află la o distanţă de aproape doi kilometri. De ambele părţi, atât la răsărit, cât şi la apus, satul este încadrat de dealuri înalte, unele împădurite, iar altele plantate cu pomi fructiferi şi vii. Prin tradiţie se spune că prima aşezare a satului Chendrea ar fi fost pe dealul “Dosul Tinii” şi numai prin anii 1700 – 1715 s-ar fi coborât oamenii şi s-au aşezat pe lângă Valea Almaşului. Şi astăzi, când localnicii ară primăvara şi toamna, pe acel deal se mai găsesc cărămizi. Chendrea, aşa cum se păstrează prin tradiţie, ar fi cel mai vechi sat de pe Valea Almaşului, cu o vechime poate întocmai cu a râului Almaş. Aşezămintele umane de la Răstolţul Mare, Buciumi, Zăuan, Borla, Dragu şi Chendrea au privilegiul să fi fost populate încă din epoca neoliticului. În primăvara anului 1980, cu ocazia săpării unei fântâni, la o adâncime de trei - patru metri, au fost găsite fragmente ceramice, oase de animale şi chirpici. Materialul ceramic descoperit aparţine epocii neolitice, cultura Criş târzie. Din lucrarea “Mihai Viteazul şi Sălajul”, Zalău, 1976, pagina 390, satul Chendrea este atestat documentar în anul 1350, sub denumirea de Kendurmezu, iar după o hartă topografică reiese că în anul 1012, satul se numea Cănepioara sau Câmpul Cânepii, iar primele familii care s-au aşezat aici au purtat numele de Petreanu, Lucaci şi Gal. Petri Mor afirma că “Hotarul satului Chendrea ţinea până la Tihău, fiind aşezat în partea de răsărit a Văii Almaşului, pe lângă o şosea foarte circulată” (Monografia judeţului Sălaj, vol. III, pag. 636 – 639). Aşa se păstrează şi în tradiţia localnicilor, că în trecut, pe vremea voievodului Gelu, satul Chendrea se învecina cu satul Sânmihaiul Almaşului la sud, cu satul Tihău la nord, cu Buciumi şi Romita la apus. În anul 1469, satul purta numele unguresc de Kendermezew, în 1610 Keder – Mezeo, iar în anul 1773 Kedra, Kendria sau Tyendrja. Hodor scria, pe la 1837, că, în urma unei hotărâri din 4 iulie 1715, satul, care era aşezat pe deal, la răsărit de râul Almaş, s-a coborât în vale şi şi-au întemeiat casele într-o poieniţă frumoasă ce se găsea la apus de râul Almaş. Locuit din timpuri străvechi, satul Chendrea a fost martor ocular şi participant la evenimente de tristă amintire. Gelu a dat bătălii crâncene împotriva invadatorilor unguri la porţile Meseşului, apoi pe râul Almaş (nu este exclus faptul ca luptele să se fi dat chiar la hotarele Chendrei, în apropiere de Tihău sau Hida). În cele din urmă, în lipsa unor iscoade care să-l poată înştiinţa la timp despre venirea invadatorilor şi din lipsa unei colaborări strânse cu voievozii vecini, cu toate eforturile oştenilor săi, înarmaţi doar cu arcuri şi săgeţi, voievodul Gelu este învins, iar voievodatul său cade în stăpânirea ungurilor. Nobilii maghiari, în frunte cu Ladislau Csaky, voievodul Transilvaniei şi comandantul armatei nobiliare, îşi aminteau că, încă din secolul al IX-lea, din vremea lui Gelu, românii de pe Valea Almaşului au luptat pentru libertatea Transilvaniei, de aceea îi supuneau la o dublă exploatare: una socială, pentru că erau ţărani şi nu nobili şi alta naţională, fiindcă erau români şi nu unguri. Ţăranii iobagi din Chendrea şi din satele învecinate, într-un iunie fierbinte al anului 1437, se găseau adunaţi cu securi, furci, topoare, coase şi lănci pe dealul Bobâlna. Între cei care purtau în sufletele lor aceste idealuri comune, pe lângă miile de iobagi, se găseau în fruntea lor şi căpetenii, dintre care amintim pe Gal Ioan din Chendrea. Dar furtuna ţăranilor iobagi din Chendrea şi satele învecinate, nu a putut fi înfrântă. În luna februarie 1775, un număr însemnat de ţărani iobagi din satele de pe văile râurilor Almaş şi Agrij s-au ridicat, având loc o puternică mişcare împotriva nedreptăţilor feudale. Cu doi ani înainte de a avea loc această răscoală a iobagilor sălăjeni din 1775, prin lunile august - octombrie ale anului 1773, locuitorii din cele 22 de aşezări sălăjene, printre care se numărau şi satele Chendrea, Gâlgău, Gârbou, întocmesc un amplu memoriu însumând 46 de pagini, pe care-l adresează coregentului Iosif al II-lea al Imperiului Habsburgic. În acest memoriu erau acuzaţi nobilii şi autorităţile de nenumărate abuzuri, de uzurpare a unor drepturi străvechi, datorită cărora românii au ajuns în cea mai neagră mizerie. Flăcările Revoluţiei lui Horea, Cloşca şi Crişan din ţinuturile Munţilor Apuseni s-au extins şi în părţile Sălajului. Horea era un meşter iscusit de biserici şi avea legături cu mulţi locuitori necăjiţi şi asupriţi ai Sălajului. Se ştie, din tradiţia localnicilor, că, pe dealul numit “Dâmbul Şurii”, situat la sud de satul Chendrea, se ridicau spânzurătorile pentru iobagii care nu se supuneau poruncilor nobililor maghiari sau cei care fugeau de pe moşia lor fără să fie învoiţi. La judecata şi tortura lor asistau sute, poate mii de iobagi şi ţărani aduşi cu forţa de prin toate satele de pe văile Almaşului şi Agrijului de către jandarmii unguri. Trupurile celor spânzuraţi erau păzite, însă, cu bani, se cumpărau de la paznici şi noaptea erau slobozite şi îngropate, cu pietate, de creştinii din Chendrea (conform D. Bârjac, “Locuri şi monumente istorice din Sălaj”). La Revoluţia română din Transilvania din anii 1848-1849, a acţionat, ca un adevărat tribun al poporului, Ioanichie Druhora din Baica sau Chendrea. El a fost unul din agitatori, care, de fapt, a şi organizat mişcarea revoluţionară de pe Valea Almaşului. El este prins şi rănit, ferecat în lanţuri, plimbat prin satele Văii Almaşului şi executat pe drumul dintre Chendrea şi Racâş. Aşa cum se păstrează în tradiţia locală, eroul Ioanichie Druhora ar fi avut legături cu Craiul munţilor, Avram Iancu, încă dinainte de a începe Revoluţia din Transilvania. În timpul revoluţiei, el ar fi comandat un corp de armată al Iancului şi anume corpul Lăncierilor. Deci ar fi avut un rol de căpitan sau general. Tot prin tradiţia locală se spune că, după înfrângerea revoluţiei, Avram Iancu, fiind urmărit de autorităţile imperiale, şi-ar fi găsit refugiu la unii dintre prietenii şi tovarăşii de luptă de la Valea Almaşului. Ar fi stat câteva luni în satul Trestia, ascuns la preotul Popa Oanea, care era venit din părţile Munţilor Apuseni. În satul Chendrea, Avram Iancu ar fi stat ascuns în casa parohială veche, care s-ar fi dărâmat în anul 1910. Această casă avea sub ea pivniţa unde stătea ascuns Avram Iancu în timpul zilei. În vremea de atunci, era preot în Chendrea Pintea Vasile, care era un aprig luptător pentru cucerirea drepturilor naţionale ale românilor din Transilvania. Un alt erou al satului Chendrea care a plătit scump, cu preţul vieţii, fiindcă a cerut drepturile naţiunii române, este Varga Toma a Luchii, un ţăran mai răsărit care cunoştea scrierea şi cititul. A fost prins de autorităţile imperiale, predat jandarmilor maghiari şi austrieci, iar în drum spre închisoare, a fost executat prin împuşcare în cap, în hotarul comunei Gârbou. La mişcarea memorandistă din 1892 a participat şi învăţătorul Varga Dănilă din Chendrea. În timpul Primului Război Mondial, din satul Chendrea au murit pe câmpurile de luptă un număr de peste 30 de fii ai satului, iar în cel de-al Doilea, 19.
Biserica. În anul 1773, parohia Chendrea număra 150 de suflete şi existau o biserică de lemn cu hramul “Sfinţii Arhangheli” şi casa parohială. Dr. Dionisie Stoica menţionează, în “Schiţa monografică a Sălajului” din 1908, pag. 226, că “biserica este din lemn, nu se ştie anul când s-a construit…”. Dacă satul Chendrea este cel mai vechi sat de pe valea râului Almaş, desigur, se poate presupune că a avut biserică chiar de la formarea sa. Planul construcţiei bisericii era dreptunghiular, absida decrosată pătrată. Ar fi fost construită de meşteri localnici, care, pe vremea aceea, erau renumiţi în prelucrarea lemnului. Biserica avea o lungime de circa 15-18 metri, o lăţime de 5-6 metri, o înălţime de circa 3-4 metri şi avea un turn de la foişor sub formă de corn ce se termina întocmai ca o săgeată, în vârful căruia străjuia Sfânta Cruce. Biserica era acoperită cu şindrilă. În timpul preotului Sestraş Virgil, cam pe la anii 1935 – 1936, crescând numărul populaţiei satului Chendrea, credincioşii nu încăpeau toţi în biserică. Biserica era mică, neîncăpătoare, în raport cu populaţia care depăşea numărul de 750 – 800 de suflete. Atunci s-a propus să se construiască o altă biserică mai spaţioasă şi corespunzătoare, dar aceasta nu s-a pus în practică decât după 20 de ani. La 16 august 1958, într-o duminică, în prezenţa credincioşilor din Chendrea, Trestia şi din celelalte sate din raza comunelor Bălan şi Hida, s-a făcut sfinţirea bisericii din Chendrea, de către Î.P.S. Teofil Herineanul, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, la rugămintea P.S. Valerian Zaharia, Episcopul Oradiei, care nu a putut veni deoarece era bolnav. Prin sfinţire, biserica din Chendrea a primit ca hram “Buna Vestire”. În 1973, în timpul preotului Sâia Ghiorghe s-a acoperit biserica cu tablă zincată şi s-au făcut lucrări de pictură. La 8 septembrie 1975, P.S. Dr. Vasile Coman, Episcopul Oradiei, a binecuvântat lucrările executate la biserica din Chendrea. Biserica din Chendrea este construită în stilul bizantin, sub formă de cruce. Ca plan arhitectural, este o navă cu absida în semicerc la răsărit ca altar şi alte două abside semicirculare laterale la nord şi la sud în naos. La apus are un turn pătrat până la un punct şi, după aceea, turnul se prelungeşte, sub formă de octogon, peste care este pusă cupola turnului. Turnul atinge înălţimea de aproximativ 20 de metri. Biserica este precedată la intrare şi de un pridvor sprijinit pe patru stâlpi frumos lucraţi din beton armat. Biserica are două intrări, una pe sub turn, în partea de apus, iar cealaltă, în absidă semicirculară sudică. Biserica nu are cupolă ci numai turn clopotniţă, potrivit stilului autohton al Transilvaniei. Bolta în naos şi pronaos este sub formă de arc de cerc, iar absidele de la nord şi sud din naos au câte o jumătate de calotă sferică. Biserica este zidită din cărămidă plasată pe fundaţie din piatră brută, armată cu beton. În pronaos se găseşte şi cafasul (podul) care este sprijinit pe grinzi de beton armat legate de centurile zidurilor. Lungimea bisericii este de circa 25 de metri, lăţimea în pronaos este de 7 metri, iar în naos de 12 – 13 metri. Înălţimea turnului, cu crucea fixată deasupra lui, atinge 23 – 24 de metri. Cel dintâi preot cunoscut la Chendrea în anul 1773 era popa Gavrilă cu 30 de familii româneşti. Sematismul de la Blaj menţionează pe la 1825 pe preotul Vasile Pintea, care a păstorit parohia până în anul 1850, când a murit. Timp de cinci ani, parohia Chendrea a fost adminstrată de preoţii din Chechiş, Gâlgăul Almaşului, Gârbou. Din anul 1855 funcţionează ca preot paroh, până în anul 1900, Daniil Coste Horvath. Din anul 1900 vine ca preot Sestraş Vasile, până în anul 1924. Între anii 1925 – 1939 preot paroh în Chendrea şi Trestia a fost Virgil Sestraş. În perioada anilor 1939 – 1940, parohia este administrată de preoţii din parohiile vecine. Urmează preotul Augustin Olteanu până în 1946, apoi preotul Paul Romulus, până în 1956. Între anii 1956 – 1968, slujeşte ca preot în Chendrea Zamfirescu Constantin. Între 1968 – 1969, parohia este administrată de preotul paroh Ştefan Preoteasa din parohia Racâş. La 21 decembrie 1969 este numit preot în parohia Chendrea Sâia Ghiorghe care slujeşte până la pensionare, la 1 martie 2007. De la această dată şi până în prezent, slujeşte ca paroh la Chendrea Preacucernicul Părinte Dan – Marian Uţă.
În aceşti aproape cinci de păstorire, s-au realizat lucrări importante la biserică, dintre care amintim: confecţionarea unui iconostas nou, înlocuirea geamurilor şi uşilor cu altele pe profil termopan, padimentarea, refacerea instalaţiilor electrice şi termice şi dotarea cu toate cele necesare. De asemenea, s-au realizat şi anumite lucrări exterioare la biserică, iar casa parohială s-a renovat în totalitate. Pentru toate aceste realizări, Preasfinţitul Petroniu l-a hirotesit pe Preacucernicul Părinte Dan – Marian iconom, cu drept de a burta brâu roşu. În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul nostru Episcop Petroniu l-a hirotonit întru ierodiacon pe monahul Mina Pletosu pentru schitul Bobota. În această duminică s-a citit Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu prilejul declarării anului 2011 ca an omagial al Tainei Sfântului Botez şi al Tainei Sfintei Cununii. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa şi-a exprimat mulţumirea de a sluji Sfânta Liturghie în parohia Chendrea, a evidenţiat activitatea părintelui paroh şi a credincioşilor şi i-a îndemnat să înceapă lucrările de pictură, ca în urma lor să se poată face resfinţirea bisericii.
La final, Preacucernicul Părinte a adus mulţumiri Preasfinţiei Sale pentru săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti şi pentru distincţia acordată şi a amintit donatorii mai importanţi. Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit apoi slujba de sfinţire a casei parohiale.


Protopop Dan Dregan
Preot Paroh Dan – Marian Uţă




www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro