www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Liturghie Arhierească la parohia "Sfântul Arhidiacon Ştefan" din Zalău

Duminică, 3 aprilie 2011, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie la biserica "Sfântul Arhidiacon Ştefan" din Municipiul Zalău, biserică păstorită de către Preacucernicii Părinți Ștefan Lucaciu și Ioan Coste.

Preasfinţitul Părinte Petroniu revine în mijlocul credincioşilor acestei parohii, în biserica pe care în urmă cu mai bine de trei luni a târnosit-o, la deosebitul eveniment luând atunci parte ca invitat special Înalt Preasfinţitul Andrei Andreicuţ – la aceea vreme Arhiepiscop de Alba – Iulia, astăzi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei, Maramureşului şi Sălajului.
Având în vedere perioada în care ne aflăm, vremea deosebit de frumoasă în ton cu starea sufletească a tuturor celor prezenţi, putem spune că evenimentul de azi a fost dacă nu la fel de important, la fel de frumos ca cel din urmă cu trei luni.



Preot Cătălin Lucaci



Preasfinţitul Părinte Petroniu a participat la conferinţa "Sfântul Duh - Sfinţenia Noastră"

În perioada 30 martie - 1 aprilie, la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, s-au desfăşurat lucrările Conferinței Teologice „Sfântul Duh - sfințenia noastră”. Această conferință a fost organizată de Centrul Ecumenic Duhovnicesc al Diakoniei din Neuendettelsau în colaborare cu Mitropolia Ardealului. Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu a participat la această consultare teologică evanghelică-ortodoxă, Preasfinția Sa fiind moderatorul discuțiilor din cea de a doua zi a Conferinței.
Principalele teme aflate pe agenda conferinței au fost: „Darurile Sfântului Duh - mijloace de întărire și comuniune duhovnicească a mădularelor trupului tainic al Domnului”; „Sfântul Duh vine în ajutorul slăbiciunii noaste (Romani 8, 26) - despre dinamica Sfântului Duh”; „Darul libertății - despre dimensiunea religioasă și etică a învățăturii despre Sfântul Duh”; „Harul dumnezeiesc și îndumnezeitor - expresie a unității Bisericii lui Hristos. O abordare ecumenică”; „Domnul de viață făcătorul - Duhul Teognosiei, al comuniunii frățești - koinonia și al sfințirii/îndumnezeirii omului”; „Fiți sfinți, căci Eu sunt Sfânt (Levitic 19,2?) - reflecții teologico-practice despre sfințenie ca experiență și formă de viață”.



Liturghie arhierească la Cizer

Duminică, 27 martie 2011, în Duminica a III-a din Sfântul şi Marele Post, Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Petroniu Florea s-a aflat în mijlocul credincioşilor din parohia Cizer, protopopiatul Şimleu Silvaniei, unde, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhiereasă.
În frunte cu Preacucernicul Părinte paroh Pojar Ananie, la slujbă au participat atât membrii comunităţii cât şi credincioşi din parohiile învecinate, alături de oficialităţi locale.
Premise Istorice
Localitatea Cizer se află situată în partea de sud – vest a județului Sălaj, pe șoseua ce leagă reședința de județ - Zalău - cu localitatea Ciucea, județul Cluj.
Aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu au fost populate din cele mai vechi timpuri, ale căror începuturi se pierd în negura vremii. Aici s-au descoperit vechi urme arheologice, cum ar fi un topor din epoca pietrei și altul din epoca bronzului, acestea fiind expuse, în prezent, la Muzeul de Artă și Istorie din Zalău, ele atestând vechimea acestor locuri.
Prima atestare documentară a satului Cizer datează din anul 1219 când este pomenit „Terra Caesar” aparținând de Crasna. Ulterior, numele localității Cizer apare sub diferite forme: Chyzer – 1329; pass Chizer – 1341; Czyzer – 1508; Trizer – 1575; Caiszer – 1760; Cziser – 1854. De menționat este faptul că numele actual al satului este cel din 1508, pronunția numelui scris la data respectivă în limba maghiară pastrându-se și azi în pronunția localnicilor.
În ceea ce priveste viața religioasă în aceste locuri avem informații din secolul al XVII-lea, când locuitorii își construiseră o biserică de lemn pe dealul numit „Coaste”, chiar la poalele pădurii. În jurul anilor 1750, nu se știe prin ce împrejurări, pădurea de pe coastă a luat foc, însă odată cu pădurea a ars și biserica. Timp de 20-25 de ani oamenii au fost nevoiți să folosească locaș de rugăciune şi de închinare o casă ţărănescă, făcută din lemn și acoperită cu paie.
În acestă perioadă, oamenii au auzit că prin părţile Ciucei a venit un fugar de prin părţile Albacului, județul Alba, pe nume Vasile Ursu Necula, zis Horea - poreclit pentru obiceiul de a hori și care era un priceput dulgher, de aceea cizeranii l-au solicitat să le construiască o nouă biserică în locul celei care arsese. Arborii necesari construirii noii biserici au fost aduși din Colț, iar la edificarea locașului de cult Horea a fost ajutat de o echipă de meștri locali condusă de Ioan Nicula al Neamțului.
În anul 1773 biserica era gata, iar la sugestia unuia dintre meșteri, Horea și-a dăltuit numele pe una din grinzile ei „lucrat Ursu”. Reamintim faptul că Horea a fost unul dintre conducătorii răscoalei de la 1784, pe care a condus-o alături de Cloșca și Crișan.
În anul 1967 Biserica lui Horea din Cizer a fost strămutată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber (pădurea Hoia) din Cluj-Napoca.
Biserica din Cizer
În anul 1941 cizeranii au pus piatră de temelie a unei noi bisericii de zid în centrul localității, fiindcă vechea biserică de lemn era neîncăpătoare. Ea s-a construit în timpul preotului Pop Dumitru. Lucrările au fost terminate în anul 1946, iar pictura din interior a fost executată de pictorul Aurel Pop din Satu-Mare.
Șirul preoților din parohia Cizer: Pop Dumitru între anii (1940-1948); Emil Nedescu (1953-1961); Traian Șendruțiu (1961-1963); Teodor Poneavă (1963-1969); Nicolae Gudea (1970-1987) și Ananie Pojar din anul 1988 până în prezent.
De la venirea sa în parohie, preotul Pojar Ananie a desfăşurat o bogată şi intensă activitate, atât pe plan pastoral-misionar cât şi în plan administrativ-gospodăresc. Dintre lucrările importante care s-au efectuat amintim următoarele: între anii 1989 şi 1990 tencuiala exterioară a bisericii a fost dată jos și s-a tencuit din nou în terasit alb, având chiar scene biblice buciardate în exterior. Acest veșmânt alb de „mireasă a lui Hristos” a fost binecuvântat în data de 8 Septembrie 1991, de către vrednicul de pomenire Episcop Ioan Mihălțan al Oradiei.
În anul 2000 au fost demarate lucrările de pregătire pentru pictarea bisericii. A fost dată jos tencuiala veche și s-au pregătit pereții pentru pictura în tehnica fresco. Pictura este executată de pictorul Cioran Marius din Pitești, iar pe 8 Septembrie 2003 Preasfinția Sa dr. Petroniu Sălăjanul, pe atunci Episcop Vicar al Episcopiei Oradiei, în fruntea unui impresionant sobor de preoți – aproximativ 50 – a săvârșit slujba de sfințire a noii picturi. În anul 2005 a fost confecționat un nou iconosts, sculptat în lemn de esenţă tare, de către sculptorul Arsenie Constantin din Târgul –Neamț. Tot atunci, au fost confecționate două uși, la intrările principale în biserică, un jilț arhieresc, 14 jilțuri (câte şapte pe fiecare parte) în fața Sfântului Altar, două citelnițe și două sfeșnice cu trei brațe, în fața icoanelor împărătești.
Tot prin jerfelnicia bunilor credincioși au fost cofecționate patru stative sculptate pentru prăznicare şi, de asemenea, în pronaos, o icoană a Maicii Domnului cu Puncul Iisus, înfoliată în argint și ramă sculptată, iar în anul 2007 biserica a fost înzestrată cu un nou candelabru, din bronz aurit, executat de firma S.C. Silbber din Cluj-Napoca. În curtea bisericii au fost ridicate două troițe din lemn, frumos sculptate, de o parte și de alta a aleii principale, una din ele fiind închinate eroilor satului Cizer și neamului românesc. Curtea bisericii și a casei parohiale au fost împrejmuite cu un gard de piatră pe o lungime de 100 de metri.
Tot cu ajutorul Bunului Dumnezeu și prin jertfelnicia bunilor credincioși, a fost înlocuită pardoseala veche din biserică cu parchet melaminat, s-au cumpărat veșminte noi, vase liturgice, o Sfântă Evanghelie cu o frumoasă copertă și s-a introdus încălzirea centrală în biserică.
Preacucernicul Părinte Paroh Ananie Pojar s-a implicat și în activități sociale, înființând pe lângă parohie o asociație „Asociația Creștin-Ortodoxă ANANIA – Dumnezeu are milă” care are ca scop principal asistarea socială a 16 persoane vârstnice, dependente de domiciliu.
După împlinirea cu vrednicie a întreitei slujiri preoţeşti de către Preacucernicul Părinte Paroh Ananie Pojar în toţi aceşti ani, prezenţa Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Petroniu Florea în parohia Cizer a făcut ca astăzi bucuria să fie deplină pentru întreaga comunitate parohială, precum şi pentru toţi cei prezenţi la eveniment.



Pr. ANANIE POJAR
Arhid. CIPRIAN BOŞCA



Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a participat la întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei

Vineri, 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri, Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a făcut parte din soborul ierarhilor care, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au oficiat Sfânta Liturghie în catedrala mitropolitană din municipiul Cluj-Napoca. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ a fost intronizat ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Gramata patriarhală, a fost citită de Preasfinţitul Părinte Justin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Apoi, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oferit Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei însemnul rangului mitropolitan mantia, crucea şi engolpionul, precum şi camilafca cu cruce, cârja arhipăstorească şi l-a întronizat ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

În cuvântul său de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat simbolismul însemnelor care-l responsabilizează pe noul mitropolit.

„Cârja pastorală simbolizează demnitatea şi responsabilitatea arhipăstorului de suflete care va da seama în faţa lui Dumnezeu pentru sufletele celor încredinţaţi lui spre păstorire părintească pe calea mântuirii, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola sa către evrei. Toate aceste mari responsabilităţi, exprimate simbolic, de însemnele pastorale arhiereşti şi mitropolitane, pot fi împlinite numai cu ajutorul harului lui Dumnezeu şi prin conlucrarea chiriarhului sau arhiereului cu clerul şi credincioşii din eparhie, precum şi prin consultarea şi conlucrarea mitropolitului cu ierarhii din mitropolie. Bogata experienţă pastorală a Înaltpreasfinţitului Andrei de Chiriarh la Alba Iulia, timp de două decenii, cu multiple rodiri duhovniceşti, instituţionale şi misionare, îl va ajuta să desfăşoare şi la Cluj o lucrare folositoare Bisericii noastre”, a spus Preafericirea Sa, după cum ne informează Radio TRINITAS.

A urmat mesajul Preşedintelui României şi mesajul Premierului României, Emil Boc, prezent la ceremonia de întronizare din Catedrala Mitropolitană din Cluj. În continuare, părintele Iustin Tira, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Clujului, a dat citire, din partea clerului, mesajului de bun venit Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei.

De asemenea, noul Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei în cuvântul său, a adus slavă Preasfintei Treimi şi a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, şi Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

„Cu recunoştinţă, mulţumesc Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi Sfântului Sinod, care m-au chemat la această slujire plină de responsabilitate; pe de o parte, această slujire îmi aduce mângâierea continuării misiunii în slujba lui Hristos, în calitate de mitropolit, pe de altă parte, îmi oferă o cruce în plus”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei Crişanei şi Maramureşului.

După ceremonia de întronizare, pe treptele Catedralei Mitropolitane, având alături pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române şi ierarhii prezenţi la evenimentele de astăzi, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei, Maramureşului, a adresat un cuvânt de binecuvântare credincioşilor prezenţi în afara catedralei şi i-a binecuvântat.

www.basilica.ro



Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu s-a rugat pentru militarii sălăjeni care pleacă în misiune în Afganistan

Joi, 24 martie, Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a oficiat, slujba de Te-Deum la Unitatea Militară din Şimleu Silvaniei cu ocazia plecării unui detaşament de militari din unitatea sălăjană într-o misiune în Afganistan.
Cu această ocazie, Preasfinţia Sa a binecuvântat pe soldaţi şi s-a rugat lui Dumnezeu ca ei să se reîntoarcă sănătoşi acasă. Preasfinţia Sa a oferit militarilor iconiţe.
De asemenea, la finalul ceremoniei militare şi religiaose, Preasfinţia Sa a vizitat biserica din incinta Unităţii aflată în stadiu avansat de construcţie.



Liturghie Arhierească la parohia Năpradea, protopopiatul Jibou

Duminică, 20 martie 2011, în duminica a 2-a din Post, Preasfinţitul Dr. Petroniu Florea, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Parohia Năpradea, parohie păstorită de preotul Viorel Porumb. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care nu a lipsit Preacucernicul Părinte Dan Dregan, Protopopul Jiboului. A fost prezent un mare număr de credincioşi. Bucuria lor a fost foarte mare pentru că, în parohia lor, nu a mai fost săvârşită Sfânta Liturghie arhierească din anul 1986.

Localitatea Năpradea este aşezată pe malul drept al râului Someş, în partea de nord a judeţului Sălaj, la o distanţă de 40 km de municipiul Zalău, reşedinţa judeţului. Această localitate este centru de comună, având populaţie pur românească. Istoria localităţii Năpradea se pierde în negura vremurilor ca fiind o parte integrantă din multimilenara istorie a existenţei poporului român. Satul Năpradea este atestat documentar din anul 1387 şi, totodată, este amintit de-a lungul vremurilor sub diferite nume: 1454 – Napprad, 1472 – Olah Naprad, 1555 – Nabrad, 1854 – Napragie. Această localitate este patronată de biserica parohială, care este aşezată pe una din colinele satului.

Biserica din Năpradea a fost construită în anul 1836, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Din cât se cunoaşte din documente, şirul preoţilor care au slujit în această parohie este următorul: Dumitru, Ioan, Filip, Ştefan Biro, Gheorghe Stanciu, Ioan Cheşeli – Dragomir, Teodor Buhăţel, Vasile Şchiopu, Petru Perşe, Vasile Rodina şi Viorel Porumb. Biserica actuală a fost construiă în timpul preotului Ştefan Biro. În anul 1856 aceasta a ars, iar mai târziu, în anul 1861, pe timpul preotului Gheorghe Stanciu, s-a renovat radical. În timpul păstoririi preoţilor Ioan Cheşeli – Dragomir şi Teodor Buhăţel s-au cumpărat cele două clopote ale bisericii. Preotul Vasile Şchiopu, în anul 1925, prin pictorul Ioan Bogdan, a executat o pictură la biserică. În vara anului 1967, în timpul preotului Petru Perşe, în interiorul bisericii s-a făcut o zugrăveală simplă. Cele mai mari lucrări s-au făcut în timpul păstoririi preotului Vasile Rodina, când, în anul 1980, s-a acoperit în întregime biserica cu tablă galvanizată, s-a făcut un baldachin în faţa bisericii, s-a pardosit în întregime biserica. În anul 1981 s-a executat în terasit exteriorul bisericii şi s-a construit o nouă casă parohială. În anul 1982, biserica s-a pictat în tehnica “fresco”, de către pictorul Tudor Costică, iar în anul 1984 s-a confecţionat şi frumosul iconostas. În anul 1986 s-a făcut sfinţirea bisericii de către vrednicul de pomenire Episcop Dr. Vasile Coman.

Părintele Viorel Porumb păstoreşte la Năpradea din anul 1995. Pe lângă realizările spirituale, amintim câteva realizări materiale: în anul 1998 s-a ridicat un impunător monument în memoria celor 68 de eroi căzuţi în cele două războaie mondiale – monument sfinţit în ziua de 25 octombrie a aceluiaşi an, de către Preasfinţitul Episcop Ioan Mihălţan al Oradiei. Datorită faptului că s-au obţinut, cu titlul de proprietate, proprietăţile arabile (16,5 ha) şi forestiere (49,5 ha) ale parohiei, s-au făcut mai multe lucrări la biserică: înnoirea vaselor de slujbă, încălzire centrală, mobilier nou, sonorizare în biserică, geamuri şi uşi noi, troiţe, covoare, vopsirea acoperişului, patru candelabre, garduri din fier forjat, reparaţie generală la pereţii bisericii, care erau afectaţi de igrasie. De asemenea, cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi prin jertfelnicia credincioşilor, s-a construit o casă nouă de locuit pentru o familie nevoiaşă. Lucrări au fost făcute şi la casa parohială şi la anexe. Toate lucrările de restaurare şi înfrumuseţare s-au făcut prin jertfa şi cheltuiala credincioşilor din Năpradea.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Petroniu a mărturisit că “am avut o săptămână încărcată şi binecuvântată”, încununată cu alegerea în scaunul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ, care va fi întronizat vineri, 25 martie, de Bunavestire. În continuare, Preasfinţia Sa a relatat şi tâlcuit Evanghelia duminicii, vindecarea slăbănogului din Capernaum, una din primele minuni ale Mântuitorului. La final, s-a adresat părintelui paroh şi credincioşilor cu cuvintele: “să călătoriţi, cu pace, pe marea învolburată a acestei vieţi până la limanul vieţii veşnice.”

Cu această ocazie, Preasfinţia Sa a oferit părintelui paroh Viorel Porumb distincţia de iconom stavrofor.

Pr. Dan Dregan şi Pr. Viorel Porumb



Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ a fost ales Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales, vineri, 18 martie, pentru scaunul vacant de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului pe Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ.
Înaltpreasfinţitul Andrei s-a născut la 24 ianuarie 1949, în satul Oarţa de Sus, judeţul Maramureş, din părinţii Andrei şi Elena. A urmat liceul în Cehul Silvaniei şi cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti (între anii 1967-1972). După terminarea facultăţii a fost repartizat inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.
Începând cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licenţiindu-se în vara anului 1978. În august 1978 a fost hirotonit preot de către Înaltpreasfinţitul Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, activând apoi ca preot paroh timp de şapte ani în oraşul Turda (judeţul Cluj).
Din toamna anului 1985 a fost transferat, la cererea Preasfinţitului Episcop Emilian Birdaş, la Parohia Ortodoxă Română Maieri I din Alba Iulia şi ulterior numit vicar administrativ. A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (începând cu anul 1985), avându-l drept îndrumător pe P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Petru I. David. Teza şi-a pregătit-o în cadrul aceleiaşi secţii – Teologie sistematică – sub îndrumarea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Popescu, obţinând titlul de „Doctor în Teologie” în anul 1998.
În 25 februarie 1990 a fost ales şi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, în 4 martie 1990 a fost numit episcop locotenent al Episcopiei Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenit episcop titular. În 16 iulie 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.



Liturghie Arhierească la parohia Almaşu

În Duminica întâi din Post (a Ortodoxiei), Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia Almaşu, protopopiatul Zalău, unde păstoreşte de peste 33 de ani cu multă râvnă Preacucernicul Părinte Ludovic Vaida.

În monografia comunei Almaşu nu se ştie dacă satul şi-a luat denumirea de la Vale sau Valea de la sat. În documentele istorice se spune că denumirea satului apare pe la 1287 legat de numele Cetăţii Almaşului a cărei ruine se mai văd şi astăzi.
Cetatea a fost construită între anii 1247-1278, ca una dintre cele mai vechi şi mai puternice cetăţi medievale din Transilvania.

Cetatea este amintită prima data în anul 1370, când regele Ludovic cel Mare o donează magistrului Bebek György şi fiilor acestuia Imre și Detre, respectiv nepoților György, László și Ferenc. De-a lungul secolelor XV și XVI cetatea a fost supusă unor asedii rezultate din conflictele dintre nobilimea din Transilvania și regele Ungariei. În timpul Războiului de 15 ani, generalul Basta a asediat cetatea şi a oferit apărătorilor ei libertatea în schimbul predării cetății, dar soldații lui Basta i-au măcelărit în cele din urmă locuitorii cetății.
Între 1545-1546, cetatea a aparținut domnului Moldovei Petru Rareș.

Căzută în ruine, cetatea fost refăcută abia în 1627, de către familia nobiliară Csaky, dar în 1662 a fost din nou asediată și distrusă.

În 1658 cetatea a suferit ultimul mare asediu și a fost ocupată de tătarii care veneau din direcția Clujului și mergeau spre Poarta Meseșană. Asediatorii au înrobit localnicii și au incendiat cetatea, de data aceasta rămânând în ruină.
Satul era aşezat dincolo de dealul cetăţii unde se spune în monografie era şi o mănăstire pe care au ars-o turcii în sec. al XVI-lea. Localnicii au refăcut Mănăstirea tot acolo pe vatra veche a satului după cetate, dar în sec. XVIII-lea au invadat tătarii şi au ars din nou satul şi biserica. După retragerea tătarilor oamenii rămaşi au aşezat vatra satului de o parte şi de alta a firului văii Almaşului, unde a dăinuit până astăzi. Şi-au construit o nouă biserică din lemn în locul numit –Ţintirim – pe la 1700 şi care a rezistat peste 150 de ani. În 1854 s-a terminat construcţia impunatoarei biserci din centrul satului în care se slujeşte şi astăzi. Şirul preoţilor care au slujit în bisericile din Almaşu s-au găsit într-un şematism din anul 1900.

În biserica veche din lemn este amintit un anume preot numit popa Vasile. Şirul preotilor care au urmat este: Ştefan Moldovan, Teodor Popa, Vasile Pop 1849-1896, 1811-1813 Avram Dobre, 1813-1849 Pavel Porut, 1849-1896 Vasile Porut.

Din 1896 este amintit Florian Petran care a slujit aici dor 5 ani. Îi urmează fiul său Emil Petran care a slujit timp de 40 de ani. În 1947 vine şi părintele Florian Leontin care slujeşte aici timp de 28 ani până în 1976 când se pensionează, iar parohia este suplinită anul de părintele Ioan Sabău din Fildu de Mijloc.

Din 1977 pană în prezent (33 ani) păstoreşte fără întrerupere părintele Ludovic Vaida.

Biserica actuală s-a construit în 1854 sub preotul local Vasile Poruţ şi are hramul Adormirea Maicii Domnului.
A fost sfintită de Preasfinţitul Părinte Teofil Herineanu în 1960 dupa ce s-au facut reparaţii interioare şi exterioare şi a fost electrificată.

Între anii 1981-1984 în timpul păstoririi preotului Vaida Ludovic ajutat îndeaproape de Consiliul Parohial şi bunii credincioşi s-au facut din nou lucrări de reparaţii generale la interior şi exterior, subzidire pentru a scoate igrasia din pereti, reparat şi vopsit acoperişul, iar în 1984 pictura în tehnica ,,fresco,,.

În 1985 la 28 iulie s-a facut binecuvântarea lucrărilor de către Preasfinţitul Părinte Vasile Coman ocazie cu care preotul Vaida Ludovic este hirotesit iconom.

În 1997-1998 s-au făcut alte lucrări la biserică, uşi noi, răstigniri noi, covoare, se stropeşte în terasit exteriorul bisericii, s-a vopsit acoperişul, lucrări în valoare de 60 milioane lei. Lucrări de reparaţii interioare şi exterioare au fost făcute şi la casa parohială si anexe.

Se face a doua sfinţire în 1999 când preotul Vaida Ludovic este hirotesit iconom- stavrofor.

De la ultima sfinţire s-a mai făcut instalaţia de încălzire în biserică în 2001 şi un ceas pe turnul bisericii în patru părţi în 2004.

În anul 2007 s-a construit un frumos momument al eroilor comunei în valoare de 25.000 RON cu sprijinul Primăriei Almaş. Parohia are 28 de eroi, 18 din Primul Război Mondial 1914-1918 şi 10 din al Doilea Război Mondial 1940-1944. În luna mai 2008 a avut loc sfinţirea monumentului.

Azi Preasfinţitul Părinte Petroniu vine în aceste locuri încărcate de istorie, în mijlocul acestor vrednici credincioşi împreună cu preotul lor, pentru a le oferi arhiereasca binecuvântare şi pentru a le ura în continuare un post uşor şi binecuvântat.

PR. CĂTĂLIN LUCACI



Mesajul Preasfinţitului Părinte Petroniu cu ocazia zilei de 8 Martie

Sfântul Apostol Petru adresează acest îndemn femeilor: „Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi purtarea hainelor scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Că aşa se împodobeau odinioară şi sfintele femei”. (I Petru 3, 3-5)
Cu ocazia zilei de 8 martie, adresăm tuturor femeilor din Eparhia noastră doriri de ani mulţi binecuvântaţi, sănătate, linişte, bucurii, ajutor mult de la Dumnezeu şi ocrotire de la Maica Domnului!
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi!

† Petroniu

Episcopul Sălajului



Liturghie Arhierească la parohia Panic

În Duminica Lăsatului sec de brânză (a Izgonirii lui Adam din Rai), Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia Panic, Protopopiatul Zalău, unde păstoreşte Preacucernicul Părinte Călin Maja.

Satul Panic se află situat la 2 km de Municipiul Zalău.

Localitatea este atestată documentar la 1383 sub denumirea de Panyit.

La recensământul din 1992 erau 905 locuitori, din care 759 maghiari, 126 români şi 20 de ţigani. Pe confesiuni satul cuprindea: 709 reformaţi, 145 ortodocşi, 36 baptişti, 5 romano-catolici, 2 greco-catolici şi 7 adventişti. Existau 1233 clădiri, 245 de case şi 266 gospodării.

La recensământul populaţiei din anul 2002, satul avea 897 locuitori, din care 471 bărbaţi şi 426 femei.

Credincioşii ortodocşi fiind puţini la număr, nu au avut biserică proprie. Slujbele religioase s-au ţinut în casele unor credincioşi de către preoţii din Ortelec sau Zalău. Biserica Ortodoxă din sat a fost construită între anii 1955-1965, pe terenul donat de groful maghiar Sebes Vasile în anul 1946.

Biserica s-a zidit prin efortul financiar al credincioşilor, în timpul pastoraţiei preotului Traian Opriş, epitrop fiind Traian Şandor. Credincioşii de aici, puţini la număr, au fost afiliaţi întâi Parohiei Zalău II (1946-1979), apoi la Hereclean (1979-2009), unde preoţii săvârşeau Sfânta Liturghie tot a treia duminică.

Biserica a fost târnosită în 15 iunie 1981 de către Episcopul Oradiei Vasile Coman. Atunci biserica s-a împrejmuit cu gard, iar în Sfânta Masă s-au aşezat Sfintele Moaşte, preot fiind Cocian Ştefan.

Din 1994 până în 2009, în timpul slujirii preotului Boha Silviu-Ioan s-au făcut reparaţii capitale în interiorul şi exteriorul bisericii (tencuieli în terasit). S-a reparat şi revopsit acoperişul de tablă. Biserica s-a pictat în tehnica frescă de către pictorul Martin Ambruş din Zalău. Biserica a fost împodobită cu toate cele necesare: iluminat, candelabre, uşi sculptate, geamuri, încălzire centrală pe curent electric, pardoseala acoperită cu mochetă, veşminte, acoperăminte, vase liturgice, cărţi etc. Lucrările au fost sfinţite în anul 2002, la 8 iunie de către Preasfinţitul Petroniu (fiind în aceea perioadă arhiereu vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului) însoţit de un sobor de nouă preoţi slujitori. Ulterior s-a construit o clădire anexă, s-au refăcut diferite reparaţii la soclul bisericii etc.

Din 1 iulie 2009, la dorinţa credincioşilor şi prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, din filie a Parohiei Hereclean, Panicul devine parohie de sine stătătoare, preot paroh fiind numit Preacucernicul Părinte Călin Maja.

După cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Petroniu a împărţit celor prezenţi iconiţe.

PR. CĂTĂLIN LUCACI




www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro