www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Hramul schitului

În Duminica a III-a după Rusalii, zi care a coincis şi cu sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al schitului "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" - Bobota.

Sfânta Liturghie a fost precedată de sfinţirea bisericii schitului, precum şi a sfinţirii unei icoane a Maicii Domnului.



Dar de mare preț pentru Catedrala Episcopală din municipiul Zalău

Marți, 19 iunie 2012, la reședința mitropolitană din Sibiu, Preasfințitului Părinte Episcop Petroniu i-a fost oferită de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, racla ce conține părticele din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului. Darul de comuniune și binecuvântare pe care succesorul sfântului ierarh, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu l-a făcut deopotrivă Episcopului Sălajului și Catedralei Episcopale ”Înălțarea Domnului” din municipiul Zalău este expresia dorinței ca peste toți cei care vor cinsti aceste moaște să se reverse bucuria darului dumnezeiesc și a comuniunii în slujirea și cinstirea sfântului ierarh.
Sfântul Ierarh Andrei Șaguna a fost canonizat în anul 2011 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. El s-a impus în conștiința credincioșilor ca fiind eroul demnităţii româneşti; dar al lui Dumnezeu; începătorul a toate; dangăt de clopot uriaş care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat speranţe şi vigoare; un om politic din creştet şi până-n tălpi; cel care a lovit în stâncă şi a deschis pe seama poporului său izvorul culturii intelectuale; spirit gigantic şi o voinţă neînduplecată; cârmuitor de oameni şi îndreptător al vremilor; cutezător al înnoirilor; spirit diplomatic; Mesia ardelenilor; stea a speranţei românilor; Patriarhul tuturor românilor; prometeicul cârmuitor al românilor ardeleni în lupta lor pentru câştigarea drepturilor naţionale şi sociale; un popă frumos şi voinic; om aspru, dar cuminte, care ne-a deschis nouă românilor calea spre învăţătură; Regele românilo ; înțeleptul apărător al Ortodoxiei și vrednicul păstor al Bisericii neamului românesc; povățuitor iscusit al credincioșilor dreptmăritori, cei necăjiți și întristați; noul apostol al lui Hristos; piatră sfințită la temelia Bisericii dreptmăritoare a românilor ardeleni; izbăvitorul poporului român din pătimirile lui; harnic lucrător în via Domnului; luceafăr răsărit spre izbăvirea neamului românesc; ctitor de cultură românească; inspirat tâlcuitor și cunoscător al Sfintelor Scripturi; ctitor de biserici, de viață și de limbă românească; învățător copiilor; sprijinitor bătrânilor; părinte orfanilor; doctor bolnavilor; hrănitor săracilor; povățuitor dregătorilor; luminător preoților și călugărilor; izvor sfințit de Hristos, din care curge mierea învățăturii duhovnicești; far strălucitor, prin care Hristos trimite lumină pe pământ; dascăl inspirat; povățuitor iscusit; sfințit arhipăstor; cetățean al cerului; bucuria îngerilor și nădejdea credincioșilor; cunoscător și împlinitor al cuvintelor vieții; suflet încărcat de roade; om ceresc și cu suflet dumnezeiesc; auroră luminoasă care se întinde peste toate provinciile românești; veghetor asupra comorilor spirituale ale poporului român.

Pr. Gabriel-Viorel Gârdan
Consilier Cultural



Liturghie Arhierească la parohia Gâlgău Someş

În data de 17 iunie 2012, Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinţilor Români), Preasfinţitul Dr. Petroniu Florea, Episcopul Sălajului, a poposit în biserica din parohia Gâlgău, protopopiatul Jibou. Preasfinţia Sa a săvârşit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, prezent fiind şi Preacucernicul Părinte Protopop Dan Dregan. După Sfânta Liturghie s-a săvârşit slujba de sfinţire a casei parohiale.
Satul Gâlgău este aşezat la confluenţa Someşului cu Valea Poienii, la 23 km distanţă de municipiul Dej, la 30 km de oraşul Târgu Lăpuş şi la 68 km faţă de Baia Mare. Aşezarea sa la intersecţia drumului european E58 Dej – Baia Mare cu drumul interjudeţean Gâlgău – Târgu Lăpuş, precum şi existenţa gării CFR Gâlgău, îi conferă satului o importanţă deosebită în viaţa social – economică a zonei. Relieful satului este terasat. O primă terasă o formează Şesul Someşului, principala zonă fertilă cu cel mai mare potenţial productiv. Pe a doua şi a treia terasă este aşezat satul, străjuit din toate părţile de dealuri acoperite cu păduri bogate de foioase. Reţeaua hidrografică este destul de bogată. Zona în care se află satul Gâlgău era la graniţa nordică a provinciei romane Dacia, deci şi a Imperiului Roman, în vecinătatea imediată a teritoriului ocupat de dacii liberi care reprezentau o reală şi permanentă primejdie pentru romani. De aceea, această zonă se impunea să fie bine păzită de ostaşii romani împotriva pericolului din afară. Urmele descoperite aici atestă preocuparea autorităţilor romane pentru apărarea graniţelor. S-au descoperit două turnuri romane situate la 14 m unul de celălalt, unul cu diametrul de 6,5 m, iar celălalt cu diametrul de 13 m, înconjurat de un şanţ. Săpăturile făcute au scos la iveală ceramică romană, oase de animale, fragmente de pământ ars etc.. Aceste turnuri de supraveghere şi apărare fac parte dintr-un lanţ sistematic de fortificaţii de apărare. Numele satului, Gâlgău, este de origine slavă, având ca bază cuvântul “glog”, care în vechea limbă slavă însemna “loc cu spini, mărăciniş şi tufe”. Satul este atestat documentar în anul 1405 cu numele Galgo, într-un document care menţionează trecerea satului Gâlgău din proprietatea Cetăţii Ciceului în proprietatea familiei Banffy de Losoncz. În acest document se mai menţionează că satul Gâlgău este un sat românesc. În anul 1467 satul trece în proprietatea lui Ioan şi Mihail Szerdahely Kiss, prin hotărârea regelui Matei Corvin. În 1484, Ştefan cel Mare primeşte, din partea regelui Matei Corvin, Cetatea de Baltă şi Cetatea Ciceului, împreună cu domeniile aparţinătoare. Cetatea Ciceului avea 60 de sate printre care era şi satul Gâlgău. Stăpânirea lui Ştefan a avut un rol binefăcător în plan economic şi mai ales religios şi cultural. În 1553, satul este în proprietatea Cetăţii Ciceului şi, în documentele vremii, sunt pomeniţi voievodul Maxim şi cneazul Luca Fodor drept conducători ai satului. Începând cu 1585 satul este în proprietatea lui Petru Racz. Acesta s-a căsătorit cu Logofăt Zamfira, fiică de boier. Se pare că poetul George Coşbus s-a inspirat în creaţia sa “Nunta Zamfirei” din povestea Zamfirei Logofăt, despre care se crede că a fost “mândră în toate cele”. Petru Racz n-a trăit mult şi i-a lăsat moştenire soţiei şi fiului său Adam mai multe sate, printre care şi satul Gâlgău. În continuare satul trece de la un proprietar la altul. Documentele vremii menţionează că majoritatea populaţiei o formează românii, ceilalţi fiind unguri şi evrei. Unii sunt zilieri, alţii se ocupau cu arderea varului, ocupaţie care a dăinuit până în zilele noastre. Alimentul de bază era mălaiul, consumat cu lapte, brânză şi legume. Îmbrăcămintea se confecţiona în casă, vara purtându-se cămaşă şi izmene largi de pânză de cânepă, iar iarna pieptar de oaie, zeche, cioareci şi opinci. Satul fiind în zona unui nod important de căi de comunicaţie, a fost, de multe ori, devastat de trupele beligerante ce au trecut pe aici. Conscripţia din 1603 menţionează că, în urma războaielor purtate în această zonă, satul a fost ras de pe faţa pământului şi nu a mai rămas niciun suflet şi nicio casă în sat. Astăzi există în parohie un număr de 160 familii.
Biserica. Viaţa bisericească a românilor din satul Gâlgău nu a fost deosebită de cea a tuturor românilor ardeleni. A fost o viaţă zbuciumată, cu o istorie plină de suferinţe, o luptă continuă pentru păstrarea credinţei şi limbii strămoşeşti. Desele valuri cotropitoare i-au obligat pe credincioşi să-şi mute vetrele din loc în loc, în văile şi pădurile zonei, pentru a se feri din calea năvălitorilor, întemeind bisericuţe provizorii de lemn, unde, păstoriţii, îndrumaţi de preoţii lor, îşi găseau liniştea sufletească şi se întăreau în nădejdea că viitorul va fi mai bun cu ei. Documentele istorice spun că pe la 1391 bisericile din nordul Ardealului, cele ce aparţineau Cetăţii Ciceului, erau subordonate mănăstirii ortodoxe din satul Peri din Maramureş. Mai târziu, prin anii 1400, când s-a înfiinţat Mitropolia Ortodoxă Română de la Suceava, bisericile ortodoxe ardelene se subordonau acestei mitropolii, care se ocupa şi de pregătirea şi hirotonirea preoţilor necesari bisericilor din Ardeal. În 1475 Ştefan cel Mare înfiinţează, în satul Vad, o episcopie ortodoxă. Urmează o perioadă de întărire şi libertate pentru credincioşii ardeleni care încep a-şi construi biserici de lemn, unele adevărate opere arhitecturale, biserici care le-au fost nu numai loc de închinăciune ci şi adăpost în vreme de urgie. Satul Gâlgău, credincioşii şi biserica lor, nu au fost scutiţi de frământările ce au zguduit Biserica Ortodoxă din Ardeal, dar a rămas o “insulă ortodoxă” între atâtea sate greco – catolice. Tradiţia spune că satul a avut locaş de cult din timpuri vechi. Prima biserică, de lemn, a fost în locul numit “Pe Faţă”, în vechea vatră a satului. Când satul s-a mutat “pe dealul lui Toader”, s-a construit o altă bisericuţă, tot de lemn, în anul 1700, pictată de Vasile Moldovan, probabil în anul 1718. În 1715, bisericuţa a fost mutată pe dealul Gârdii (în cimitirul de jos de astăzi), având hramul Arhanghelul Mihail. Creşterea populaţiei a făcut necesară construcţia unei biserici mai mari. Aceasta a început în anul 1930 şi s-a finalizat în anul 1937, când a fost sfinţită cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh”. Ulterior, biserica din Gâlgău a cunoscut două lucrări de renovare, urmate fiecare de slujbe de sfinţire, cu participarea episcopului de Cluj (1960) şi a episcopului Oradiei (2000). În anul 1939 biserica de lemn din Gâlgău a fost strămutată la Breaza, pe Valea Prahovei, la Centrul Strejăresc, iar în anul 1951, în satul Şuieşti, judeţul Vâlcea, satul natal al Patriarhului Justinian Marina. Dintre preoţii care au păstorit parohia Gâlgău, primul cunoscut este Petru Jurca (1793 – 1795), în vremea căruia s-a construit biserica de lemn din cimitirul de jos şi care a păstorit şi în satul Bârsău, în acelaşi timp. Despre acest preot există, în biserica de lemn din Bârsău, o însemnare în altar, cu litere chirilice: “Acest altar s-a zugrăvit din cheltuiala mai micului...din ceata preoţească, popa Petru Jurcă, parohul Bârsăului şi Gâlgăului...să facă pomenire pentru sufletul meu şi soţia me Voica”. În anul 1800 este amintit preotul Dumitru Engheş, iar între anii 1810 – 1837, satul a fost păstorit de Simion Birtaş, venit din Poiana Blenchii. Acesta a fost urmat de Dumitru Căpâlna, între anii 1837 – 1848. Între anii 1852 – 1907 vine la cârma parohiei preotul Vasile Goron, în vremea şi sub conducerea căruia s-a construit, în 1886, o şcoală de lemn. În perioada 1907 – 1918 preotul bisericii este Gavril Micu. Urmează preotul Ioan Goron, care mai apoi pleacă la Cluj şi este ales consilier eparhial al episcopului Nicolae Colan şi devine profesor la Academia Teologică, fiind şi scriitor. În anul 1928 a fost numit preot în Gâlgău Teodor Perhaiţa, care a încetat din viaţă în anul 1995. Parohia a fost preluată în anul 1973 de preotul Traian Şomcutean care a păstorit până la pensionare, în anul 2009. Actualul preot, Paul – Iulian Chiroban, păstoreşte în această parohie de trei ani, timp în care a achiziţionat o casă parohială şi a renovat-o, a vopsit tabla pe biserică, a încoluit jgheaburile şi burlanele de la biserică şi casă parohială. A mai slujit în parohia Dobrocina unde, de asemenea, a achiziţionat o casă parohială şi a renovat-o, a restaurat pictura şi a înzestrat biserica cu cele necesare, a vopsit tabla pe biserică şi a împrejmuit biserica cu gard. În filia Căpâlna a început lucrările de construcţie a unei noi biserici, iar în filia Chizeni a pregătit biserica în vederea pictării acesteia. Pentru toate aceste lucrări şi altele pe plan pastoral – misionar, cultural şi social, Preasfinţitul Părinte Petroniu l-a hirotesit iconom stavrofor pe Preacucernicul Părinte Paul.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a scos în evidenţă importanţa duminicii – a tuturor sfinţilor români cunoscuţi şi necunoscuţi şi a vorbit despre sfinţenie. Ne-a îndemnat ca sfinţii să ne fie modele de urmat în viaţă. La final, i-a felicitat pe părintele şi pe credincioşi pentru jertfelnicia lor.
Preacucernicul Părinte Paroh a mulţumit Preasfinţitului pentru prezenţă, pentru cuvântul de învăţătură şi pentru distincţie, care este deopotrivă şi meritul credincioşilor.
Bucuria credincioşilor din parohia Gâlgău a fost mai deplină prin slujba de sfinţire a casei parohiale.




Protopop Dan Dregan
Preot Paroh Paul – Iulian Chiroban



Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a premiat elevii din Episcopia Sălajului

Marţi, 12 iunie, la catedrala episcopală "Înălţarea Domnului" din municipiul Zalău a fost organizată o festivitate de premiere a elevilor din Episcopia Sălajului.
La această festivitate au participat alături de Preasfinţitul Părinte Petroniu, elevi, părinţi, cadre didactice, preoţi, protopopi şi membri ai permanenţei consiliului eparhial.
Au fost premiaţi elevii care au participat la Olimpiada de religie şi la următoarele concursuri: "În lumina lui Hristos" - concurs judeţean de cunoştinţe religioase; "Cultură şi spiritualitate", Concursul naţional "Biserica locaş de închinare", "Copilul învaţă iubirea lui Hristos". Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu a acordat diplome de excelenţă pentru implicarea şi susţinerea activităţilor catehetice ale Episcopiei Sălajului Preacuviosului Părinte Arhimandrit Grighentie - stareţul mănăstirii Strâmba, Preacucernicului Părinte Ioan Ghiurco de la catedrala episcopală, Doamnei Profesor Claudia Boha - inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj.
De asemenea, Preasfinţia Sa a acordat diplome de merit şi premii profesorilor de religie şi preoţilor care i-au pregătit pe elevi la aceste concursuri.
În acelaşi cadru, Domnului Profesor Ioan Ciocmărean i-a fost acordat, pentru activitatea didactică şi misionară desfăşurată în anul şcolar 2011-2012, titlul de "Profesorul anului".
Au fost acordate, în total, 187 de diplome şi 322 de premii, valoarea acestora fiind de aproape 10.000 lei.



Liturghie Arhierească la biserica cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din orașul Jibou

În Duminica tuturor sfinților, Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu Florea, însoțit de membri ai Permanenței Consiliului Eparhial, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din orașul Jibou. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a oficiat și slujba de mulțumire cu ocazia aniversării a 25 de ani de căsătorie de către Preacucernciul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului și doamna preoteasă Adriana Dregan. Cu această ocazie Preasfințitul Părinte Petroniu a subliniat dificultatea slujirii preoțești, a apreciat frumusețea vieții de familie și a felicitat pe cei sărbătoriți. La rândul lor, credincioșii au oferit aniversaților, în semn de apreciere și de bucurie, un aranjament floral. În cuvântul de mulțumire, Preacucernicul Părinte Protopop a exprimat bucuria de care este stăpânit, recunoștința față de Chiriarhul Său și față de toți cei care au participat la acest moment euharistic și aniversar.



Hramul bisericii "Sfânta Treime" din Zalău

La praznicul Sfintei Treimi, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica "Sfânta Treime" din Zalău, cu prilejul sărbătoririi hramului acestui locaş de cult.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia sa a hirotonit pe părintele diacon Florin Ardelean întru preot pe seama parohiei Mineu, protopopiatul Zalău.

Istoria bisericii "Sfânta Treime" din Zalău începe în prima jumătate a secolului al XX-lea când după terminarea primului război mondial şi realizarea unirii Ardealului cu România la 1 Decembrie 1918, s-a dorit în Zalău construirea unei bisericii ortodoxe, deziderat realizat între anii 1925 – 1927, prin zidirea actualei bisericii cu hramul „Sfânta Treime”, aceasta fiind prima biserică românească din cărămidă ridicată în oraş. Terenul pentru construcţie a fost donat de statul român, pe locul unde se afla o fostă grădiniţă, care a fost transformată în casă parohială. Construcţia data din 1870 şi, după multe modificări, a fost folosită ca şi casă parohială, până în anul 2008.

Biserica a fost construită după planurile realizate de arhitectul Alexandru Floriansics, prin grija deosebită a preotului paroh de atunci Remus Roşca şi a epitropului Pompiliu Ţolca, preşedintele unei bănci româneşti din oraş, ultimul lăsând şi un caiet cu însemnări cu greutăţile prin care a trecut în acei ani grei de după război, când în Zalău se aflau foarte puţini credincioşi ortodocşi români, circa 54 de familii Clădirea are plan în cruce, lungimea de 24 m. şi lăţimea de 8 m. La zidirea Bisericii au participat puţinii, dar mărinimoşii credincioşi din oraş, ajutaţi de soldaţii şi ofiţerii din garnizoana Zalău. Prin grija epitropului, Pompiliu Ţolca s-a luat un împrumut bancar de aproximativ 600 000 lei, care datorită dobânzii va ajunge în 1932 la suma de 920 000 lei, şi care a reuşit să fie achitat prin donaţiile credincioşilor.

Biserica a fost păstorită de preotul Remus Roşca până în 1940, când, odată cu ocuparea Ardealului de nord de armatele hortisto- fasciste, acesta a fost expulzat în România, împreună cu epitropul şi profesorul Pompiliu Ţolca. Preotul Remus Roşca nu s-a mai întors în Zalău după război, ci s-a retras la Dej, unde a decedat revenind numai epitropul cu familia lui. În timpul ocupaţiei şi războiului, Parohia a rămas vacantă, Biserica ajungând într-o avansată stare de degradare. Din 1945 până în 1952 a fost condusă de mărinimosul preot Iacob Panga, care a reuşit să adune suma de 320 000 lei, cu care a reamenajat biserica, a confecţionat cu multă trudă mobilierul din lemn de stejar, adică 2 strane şi 51 de scaune în jurul pereţilor din naos, a repus sticla în geamuri, etc. Datorită acţiunilor anticomuniste acesta a fost arestat în 1952 de Siguranţa statului şi închis timp de 6 ani , ajungând şi la canalul Dunăre – Marea Neagră. Între 1952 – 1953, preot paroh a fost Aurel Briscan, care a decedat la un an după numire.

Din 1953 până în 1997, Parohia a fost păstorită de preotul Traian Opriş, însă din 1958 a fost afiliată la catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din oraş, până în 1984, când a fost reînfiinţată ca parohie de sine stătătoare. În această perioadă serviciile religioase s-au oficiat alternativ de preoţii de la Catedrală: Traian Opriş, Ioan Gâlgău şi Ioan Ghiurco. Serviciile alternative au continuat până în 1994, mai oficiind protopopii Ioan Andreescu şi Ioan Pop şi preoţii Ştefan Lucaciu şi Ioan Pop. Din 1997 a fost numit preotul Iosif Ferenţ, iar din 1999 şi preotul Alexandru Horvat, însărcinat de P.S. Dr. Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei cu construirea Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt” în cartierul Porolissum.

La Biserică s-au efectuat mai multe lucrări. Astfel, între anii 1985 – 1990 s-a introdus încălzirea centrală, s-a tencuit Biserica în interior şi exterior, s-au confecţionat, din tei sculptat, un iconostas şi un candelabru, s-a pictat Biserica în tehnica „fresco”, de pictorul Tudor Costică, ajutat de Virgil Palade şi s-au făcut unele lucrări de împrejmuire.

Între anii 1997 şi 2005 s-a renovat casa parohială, s-a tencuit Biserica în exterior în terasit cu scene biblice creionate, s-a construit un spaţiu pentru lumânări, s-a schimbat pardoseala cu parchet stratificat, s-au montat geamuri termopan, s-au schimbat scaunele, s-au achiziţionat din Grecia: un un chivot, două icoane, o cruce şi două chipuri de heruvimi, necesare pentru Sfânta Masă, un candelabru şi mai multe candele. S-a refăcut instalaţia electrică şi instalaţia de termoficare, s-au refăcut gardul şi poarta, s-a construit o magazie şi un grup sanitar, s-a dotat Biserica cu cele necesare desfăşurării în bune condiţii a serviciilor religioase. Toate aceste lucrări s-au făcut din donaţiile benevole ale credincioşilor. Parohia şi credincioşii au contribuit de asemenea prin donaţii la achiziţionarea terenului şi construirea noului locaş de cult cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” din cartierul Porolissum, ajutându-l pe preotul Alexandru Horvat în eforturile depuse pentru înălţarea unui măreţ edificiu. În anul 2008 s-a construit o nouă casă parohială, iar în 2010 s-a amenajat curtea Bisericii. Actualmente biserica este păstorită de către Preacucernicii Părinţi Iosif Ferenţ, din 1997 şi Ioan Fărcaş, din 2004.



Procesiune de Rusalii în municipiul Cluj Napoca

Din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, în spiritul vechilor tradiții creștine, s-a organizat o procesiune de Rusalii prin centrul municipiului Cluj-Napoca.La finalul acesteia a avut loc slujba de sfinţire a apei şi s-au citit rugăciuni pentru ţarină şi pentru mediul înconjurător.

Alături de Înaltpreasfinţia sa au mai fost prezenţi la acest eveniment Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Vasile Someşanul şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, precum şi aproximativ 150 preoţi din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

Potrivit organizatorilor, peste 3500 credincioşi au participat la această procesiune.



Hramul bisericii "Pogorârea Sfântului Duh" din Zalău

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Preasfinţitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioşilor din cartierul Porolissum, din municipiul Zalău, cu prilejul hramului bisericii din această parte a oraşului.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia sa a hirotonit întru diacon pe teologul Florin Ardelean.

În începutul cuvântului de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Petroniu a arătat faptul că ne aflăm într-o zi cu totul şi cu totul specială în istoria lumii, dar şi în viaţa parohiei "Pogorârea Sfântului Duh" din Zalău, parohie care îşi serbează hramul în această zi.

De asemenea, Preasfinţia sa s-a bucurat pentru lucrările săvârşite la locaşul de cult prin purtarea de grijă a Preacucernicilor Părinţi Alexandru Horvat, consilierul social-filantropic al Episcopiei Sălajului şi Ioan Pop şi prin efortul credincioşilor şi şi-a manifestat nădejdea ca într-un an sau doi şi participăm la târnosirea acestei frumoase biserici.



Conferinţa pastorală de primăvară în Episcopia Sălajului

La Catedrala Episcopală "Înălţarea Domnului" din municipiul Zalău a avut loc joi, 31 mai 2012, conferinţa pastoral-misionară de primăvară a preoţilor din Episcopia Sălajului. Tema generală a conferinţei a fost "2012 - Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor". În cadrul lucrărilor Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Petroniu Florea a susţinut prelegerea Reprezentanţi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române - corifei ai culturii române.



Episcopia Sălajului a desemnat profesorul anului

Luni, 28 mai 2012, la sediul Episcopiei Sălajului a avut loc întrunirea comisiei de evaluare a dosarelor profesorilor de religie în vederea acordării tilului de "Profesorul anului".
Lucrările comisiei au fost prezidate de Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Petroniu Florea.
După analiza dosarelor celor 10 profesori care au ajuns în faza finală a acestei competiţii, prin vot secret a fost desemnat ca "Profesorul anului" domnul prof. Ioan Ciocmărean.
Tilul de "Profesorul anului" este acordat de Episcopia Sălajului în fiecare an pe baza unei evaluări complexe care implică analiza activităţii de către profesori, preoţi, consiliul consultativ al profesorilor de religie şi comisia de concurs organizată la nivelul centrului eparhial.




www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro