www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Îndemn la ajutor pentru cei afectați de caniculă

În această perioadă de caniculă care afectează sever populația şi în urma decretării codului roşu în 12 judeţe din ţară, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor și clericilor ortodocși să iasă în întâmpinarea celor afectați, punându-le la dispoziție spațiul ocrotitor al bisericilor, oferindu-le apă și sprijinul de care au nevoie.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române



Îndemn la rugăciune, disciplină şi unitate bisericească

În zilele de 27 şi 28 iulie 2017 a avut loc la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti o şedinţă de lucru a Comisiei pentru statut şi regulamente a Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Patriarhul României. Au fost studiate prevederile statutare şi regulamentare privind disciplina clerului de toate gradele: diaconi, preoți şi episcopi.

În acest sens, s-a constatat că atât Statutul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată, trebuie completate şi amendate privind procedurile de sesizare, cercetare şi judecare a abaterilor canonice şi administrative ale ierarhilor.

În această privinţă a fost prezentată şi legislaţia bisericească în domeniul respectiv din unele Biserici Ortodoxe surori.

Propunerile Comisiei pentru statut şi regulamente de completare şi explicitare a prevederilor actuale statutare şi regulamentare vor fi prezentate spre analiză şi aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în zilele de 17 şi 18 august 2017, date pentru care a fost deja convocat şi Sinodul Permanent.

Preocupată de tulburarea şi întristarea produse în Biserică de acuzaţiile aduse unor clerici pentru anumite abateri de la morala creştină, Comisia pentru statut şi regulamente, în baza Sfintelor Canoane şi a practicii celorlalte Biserici Ortodoxe surori, a evidenţiat următoarele principii călăuzitoare:

1. Disciplina bisericească privind slujitorii Bisericii este o necesitate şi o obligaţie pentru toţi clericii: diaconi, preoţi şi ierarhi.

2. Sancţiunile sau pedepsele aplicate clericilor de toate rangurile pentru diferite abateri au ca scop atât restabilirea disciplinei bisericeşti, cât şi pocăinţa şi îndreptarea celor care au greşit, în vederea iertării păcatelor şi dobândirii mântuirii, sub îndrumarea duhovnicului.

3. Îndreptarea duhovnicească a clericilor care au comis abateri grave, precum şi îndreptarea tuturor păcătoşilor, în general, necesită multă rugăciune, post, pocăinţă şi sfătuire duhovnicească.

Ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cu multă durere în suflet, cerem iertare tuturor credincioşilor pentru tulburarea produsă de acuzaţiile aduse public unor clerici privind anumite abateri de la morala creştină.

Întrucât peste câteva zile începe perioada postului Adormirii Maicii Domnului (1–14 august), când fiecare creştin ortodox se roagă mai mult şi se gândeşte mai mult la propriile sale păcate sau greşeli, cerând, prin spovedanie, iertare de la duhovnic pentru a se împărtăşi mai des cu Sfânta Euharistie, este mare nevoie să ne rugăm lui Dumnezeu şi pentru înnoirea vieţii duhovniceşti a clerului Bisericii noastre de toate rangurile (diaconi, preoţi, ierarhi), precum şi a vieţii monahilor şi credincioşilor mireni.

Să ne rugăm Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, Păstorul şi Păzitorul sufletelor noastre (I Petru 2, 25), să lumineze şi să ajute cu rugăciunile ei pe toţi slujitorii Bisericii lui Hristos şi pe toţi credincioşii ei, pentru a spori în viaţă curată şi sfântă, în faptele iubirii milostive faţă de cei aflaţi în nevoi şi în necazuri, spre a dobândi pace, bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu, în familie, în parohie şi în societate.

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române



BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PLĂTEȘTE TAXE ŞI IMPOZITE

În urma reapariției în spațiul public a insinuării că Biserica Ortodoxă Română nu plătește impozite către stat și a discuției referitoare la o nouă formulă de impozitare a cultelor religioase din România, Patriarhia Română face următoarele necesare precizări:

- orice răspândire în spațiul public a informației (false) că Biserica nu plătește impozite este nocivă și denaturează grav dezbaterea publică asupra relației dintre stat și cultele religioase;

- cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale;

- la fel ca toate cele 18 culte religioase din Romania, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilități fiscale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale. Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără intermedierea statului;

- singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (și din spațiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții (nu taxe) pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Pentru aceste contribuții se emit și trebuie să se emită chitanțe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea, rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, precum și în numeroasele activități cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și intensă activitate filantropică din Romania.

- Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcționat către repararea și întreținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate;

- Biserica Ortodoxă Romană, ca și celelalte culte religioase, este impozitată de către stat și beneficiază de anumite facilități fiscale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populația rezidentă a României;

- astăzi, independent de numărul și dimensiunea proprietăților confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza și culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate și nu trebuie pusă în balanță cu aceea a facilităților fiscale. Biserica merită menținerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizații ale societății civile (bazat pe facilități fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietățile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru;

- Biserica Ortodoxă Română este formată în mod organic din mai multe mitropolii, care s-au întemeiat cu mult înainte de anul 1863, când a fost emisă Legea secularizării averilor mănăstirești. Mitropolia Ţării Româneşti şi cea a Moldovei au luat naştere în secolul al XIV-lea, în acelaşi timp cu întemeierea acestor două state medievale româneşti. Dobândirea autocefaliei BOR (1885) și ridicarea sa la rangul de Patriarhie (1925) arată limpede că Biserica Ortodoxă Română exista, nu că nu exista ca instituție anterior anului 1863. Așadar, bunurile sale confiscate prin Legea secularizării averilor mănăstirești îi aparțineau deja de secole.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE



COMUNICAT DE PRESĂ

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la trecerea la cele veșnice a scriitorului și academicianului Augustin Buzura:



Familiei scriitorului Augustin Buzura

Îndurerată familie,

În urma trecerii la cele veșnice a scriitorului și academicianului Augustin Buzura, vă transmitem mesajul nostru de compasiune, adresat totodată lumii literare și culturale românești.

Scriitor de prim rang, cu o operă impresionantă și inconfundabilă, membru titular al Academiei Române, scenarist, fondator al Fundației Culturale Române, în același timp un om credincios și discret, regretatul Augustin Buzura lasă în urma sa o prețioasă moștenire literară și culturală.

În aceste momente de adâncă întristare pentru cei care l-au cunoscut şi apreciat, vă adresăm sincere condoleanţe și exprimăm prețuirea noastră pentru memoria sa.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe,



† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE



Resfințirea bisericii din Parohia Țăudu

Duminică, 9 iulie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Țăudu, Protopopiatul Zalău, pentru a binecuvânta lucrările efectuate la locașul de cult. După slujba de resfințire, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie pe altarul de vară situat în curtea bisericii, înconjurat fiind de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci, protopopul Zalăului.

La finalul slujbei, Preasfinția Sa a hirotesit întru sachelar pe Părintele paroh Ioan-Dorel Botiș, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului. De asemenea, au mai fost acordate diplome de apreciere membrilor Consiliului Parohial și tuturor celor care s-au implicat în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la acest locaș de cult.

Prima atestare documentară a satului provine din anul 1334. În ceea ce privește viața bisericească din această localitate, amintim faptul că în sat a existat o bisericuță de lemn, care a luat foc în anul 1923, în sâmbăta lui Lazăr, după săvârșirea Dumnezeieștii Liturghii, din cauza unei lumânări care a rămas aprinsă. După acest trist eveniment, toate slujbele au fost oficiate în vechea casă parohială, până în anul 1958, când au început lucrările la noul locaș de cult. Astfel, ridicarea noii biserici, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a început în anul 1958, pe locul donat de vrednicul credincios Gavril Traica al Tomenilor.

Datorită greutății turnului, într-o noapte, acesta s-a dărâmat, motiv pentru care, în anul 1960, s-a reînceput lucrarea de edificare a acestuia, în timpul păstoririi părintelui Ioan Costin, aceasta finalizându-se în anul 1965, când locașul de cult a fost și târnosit de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, alături de un impresionant sobor de preoți.

Odată cu venirea preotului Vasile Vaida, între anii 1979-1987, s-a renovat atât exteriorul, cât și interiorul bisericii, sfântul locaș de cult fiind îmbrăcat într-o frumoasă pictură, realizată în tehnica fresco-brasa, de către pictorul Ilie Constantin Chiriță din Colonești-Olt.

Binecuvântarea bisericii s-a săvârșit în data de 29 iunie 1987 de către Preasfințitul Părinte Vasile Coman, Episcopul Oradiei, încojurat de un sobor de preoți, protopop fiind Preacucernicul Părinte Marcel Andreescu, iar preot paroh fiind Preacucernicul Părinte Vasile Vaida.

Începând cu anul 2013, Preacucernicul Părinte Ioan-Dorel Botiș a fost numit preot al Parohiei Țăudu, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult. În acest sens, în interior, iconostasul a fost restaurat, pardoseala din cafasul bisericii a fost acoperită cu parchet laminat, au fost înlocuite geamurile, iar clopotele au fost automatizate. În exterior, pereții locașului de cult au fost reparați și vopsiți, au fost refăcute acoperișul de la intrarea în biserică, trotuarele și podețele de acces și altarul de vară a fost lăcuit. De asemenea, locașul de cult a fost înzestrat cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.






Noi hotărâri ale Sfântului Sinod privind viața Bisericii și a societății

În zilele de 4 și 5 iulie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au desfășurat ședințele de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestor ședințe s-au luat următoarele hotărâri:
• Anul 2019 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

• A fost aprobată solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei de canonizare a Cuviosului Pafnutie – Pârvu Zugravul (1657-1735). Proclamarea oficială va avea loc în ziua de 6 august 2017, urmând ca Sfântul Cuvios Pafnutie să fie prăznuit anual în ziua de 7 august.

• A fost aprobată înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2017, a pomenirii Sfântului Cuvios Porfirie Cavsocalivitul la data de 2 decembrie. De asemenea, Sfântul Sinod a aprobat troparul, condacul, sinaxarul și icoana acestuia.

• Au fost aprobate mai multe texte liturgice: Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium - 6 aprilie; Slujba și Acatistul Sfinților Mucenici Pasicrat și Valentin de la Durostorum - 24 aprilie; Acatistul Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii - 23 noiembrie.

• S-a hotărât organizarea Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox în anul 2018 la Sibiu, orașul reședință al Mitropoliei Ardealului.

• A fost hotărâtă înființarea extensiei universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” a Universității din București la Roma, Italia.

• A fost aprobată înființarea specializării Artă Sacră în cadrul Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, începând cu anul universitar 2017-2018.

• În contextul fenomenului secularizării de azi, este necesară înnoirea vieții duhovnicești și morale a slujitorilor bisericești de toate rangurile, a viețuitorilor din mănăstiri și schituri, precum și a credincioșilor mireni din parohii și din toate instituțiile bisericești. În acest sens, Sinoadele mitropolitane din Patriarhia Română vor analiza periodic aspectele privind disciplina clerului și mirenilor și vor propune Sfântului Sinod soluții concrete de promovare a vieții duhovnicești.


BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE



Sfântul Sinod a ales noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului

În ziua de 4 iulie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului-vicar pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și a Episcopului-vicar pentru Arhiepiscopia Aradului.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Damaschin Luchian ca Episcop-vicar pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu 39 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Noul Episcop-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.

De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Emilian Lovișteanul ca Episcop-vicar pentru Arhiepiscopia Aradului cu 43 de voturi din 46 de voturi valid exprimate. Noul Episcop-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE



Liturghie Arhierească la Parohia Crișeni

Duminică, 2 iulie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor din Parohia Crișeni, Protopopiatul Zalău. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte paroh Silviu Boha, inspectorul pentru catehizare parohială al Episcopiei Sălajului.

Localitatea Crişeni este aşezată în partea de nord-est a oraşului Zalău. Până la data de 1 ianuarie 1926 satul se numea Ţigani, iar începând cu această dată a luat denumirea de Crişeni, la dorinţa majorității locuitorilor, care aveau numele de familie Crişan.

În ceea ce privește viața bisericească din această localitate, amintim faptul că biserica cu hramul „Buna Vestire” a fost construită între anii 1987-1989, prin jertfelnicia Preacucernicului Părinte Ioan Ardelean și a bunilor credincioşi pe care i-a păstorit, în prezent, Preacucernicia sa slujind ca preot pensionar.

În acest sens, la instalarea Preacucernicului Părinte Ioan Ardelean, ca preot paroh, în Crișeni, în anul 1976, vechea biserică a satului era într-o avansată stare de degradare. Astfel, pereţii erau ieşiți din planul vertical, producându-se, în felul acesta, o ruptură de peste 10 cm între partea veche şi o latură mai nouă a locașului de cult, adăugată în anul 1967. În aceste condiții, dorința părintelui a fost de a ridica o nouă biserică în localitate, însă, în acea perioadă era aproape imposibil de dobândit o autorizație de construcție din partea autorităţilor statului comunist ateu. Timp de aproape 11 ani, părintele și membrii Consiliului parohial au încercat obținerea autorizației, dar totul a fost în zadar. Abia în anul 1987 s-a obținut, nu o autorizație de construcție a locașului de cult, ci o aprobare tacită din partea autorităților comuniste. Lucrările la noua biserică au fost demarate în luna noiembrie a anului 1987. Zidurile noului locașului de cult au fost ridicate înconjurându-le pe cele ale vechii biserici. În cea de-a treia zi de Paști a anului 1988, locașul de cult a fost demolat și scos afară pe ușile noii biserici, în momentul Revoluției din decembrie 1989, aceasta fiind pregătită deja pentru pictură.

Meşterul care a construit noul locaș de cult s-a numit Gheorghe Deineş din satul Cristur-Crişeni, iar pictura în frescă a fost realizată între anii 1992-1993, de către pictorul Tudor Costică din Bucureşti. Biserica a fost târnosită în data de 2 iulie a anului 1995, de către Preasfințitul Părinte Ioan Mihălţan al Oradiei, alături de un sobor de 46 de preoţi și diaconi.

Noului locaș de cult, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, i s-a pus piatra de temelie în data de 14 octombrie a anului 2013, de către Preasfințitul Părinte Petroniu.

Începând cu anul 2016, Preacucernicul Părinte Silviu Boha a fost numit preot al Parohiei Crișeni, fiind însărcinat cu edificarea noii biserici.






Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu la Zalău

În seara zilei de joi, 29 iunie 2017, în sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău, a avut loc o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. Cu ocazia acestui eveniment deosebit, auditoriul a avut privilegiul de a-l avea ca invitat de seamă pe Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu. Excelența Sa a susținut conferința cu tema „Memoria Golgotei. Valorile creștine în lumea post-modernă”, la care au participat numeroși clerici din Episcopia Sălajului, precum și persoane cărora acest subiect le-a stârnit interesul.

De asemenea, începând cu ora 18.30, a avut loc și lansarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”, scrisă de Doamna Laura Ganea, aceasta fiind prezentată de către Preasfințitul Părinte Petroniu, urmat de Domnul Profesor Ioan Abrudan, directorul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Zalău și de Domnul Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO, la final luând cuvântul și autoarea cărții, care și-a manifestat sentimentele de admirație pentru personajul principal al cărții sale, respectiv Domnul Președinte Emil Constantinescu, subliniind faptul că a încercat să ilustreze adevărata față a realității istorice din zona politicului, tocmai pentru a evidenția personalitatea unui președinte de țară într-adevăr deosebit.

Astfel, revenind la conferința propriu-zisă, menționăm faptul că, în introducere, Domnul Președinte a afirmat că se simte onorat să se afle în Sălaj, amintindu-și, cu nostalgie, prima vizită a Excelenței Sale pe aceste meleaguri, aceasta petrecându-se în urmă cu 21 de ani, când candida pentru cea mai înaltă funcție în stat, respectiv cea de Președinte al României, rang pe care l-a și dobândit în urma alegerilor, sălăjenii având o contribuție semnificativă, în acest sens. Încă dintru început, Domnul Profesor a anunțat tema prelegerii Sale, aceasta vizând un subiect delicat pentru societatea contemporană, în contextul în care se vorbește tot mai mult despre un proces de demitizare a conștiinței umane, valorile creștine pierzându-și caracterul lor fundamental, producându-se, în felul acesta, o schimbare lăuntrică de mare anvergură. În acest sens, Excelența Sa a subliniat faptul că în lumea frenetică a mileniului trei criza mondială financiară a generat sub ochii noștri un paradox: dezmățul consumului și supremația cămătăriei. Astfel, pe fondul unei păci mondiale, neașteptat de îndelungate, de aproape 70 de ani, războaiele dintre state au fost înlocuite de războaie civile, etnice, rasiale și religioase, desigur, profitabile pentru traficanții de arme sau pentru anumite grupuri de oameni anonimi, care promovează o religie a violenței, uitându-se, însă, faptul că violența naște violență, psihologia fricii devenind, prin manipulare, o armă politică a lumii de astăzi.

În continuare, Domnul Președinte a evidențiat principalele probleme ale societății contemporane, dintre care amintim libertatea sexuală, care s-a transformat într-o religie a instinctelor neîngrădite și expuse ostentativ, agresând intimitatea adulților, fragilitatea adolescenților și inocența copilăriei, caritatea, care s-a transformat într-o afacere bănoasă pentru companiile comerciale și agențiile publicitare, etc. De asemenea, Excelența Sa a arătat că un rol aparte îl ocupă tehnologiile vizuale, care elimină timpul reflecției și efortul gândirii, comunicarea pe internet reprezentând o conversație despre nimic. În această conjunctură, drepturile omului, care începând cu anul 1960 deveniseră un scut în fața dictaturilor, astăzi, devin noile democrații ale libertății decadente, ale libertății fără responsabilitate, o religie prin care sunt terminate datoriile omului și, de aceea, este foarte important a se înțelege faptul că orice schimbare adevărată începe în sufletul nostru prin asumarea suferinței, ci nu doar prin contemplarea ei. În acest sens, întrebările care se pun sunt următoarele: există o posibilă relație între absolutul credinței și relativul politicii? Sau se poate vorbi despre o politică creștină? Răspunsul este unul afirmativ, cu condiția de a se face o distincție clară între mistica creștină și un anume tip de politică subordonată unui ansamblu de valori morale și reguli empirice, care țin să respecte cât mai mult posibil și personalitatea oamenilor și libertatea lor.

Domnul Emil Constantinescu a precizat, în conformitate cu opinia scriitorului francez Gustave Thibon, care a scris o carte remarcabilă cu titlul „De la Divin la Politic”, că politica nu poate fi niciodată în totalitate una a sfințeniei, pentru simplul motiv că orice politică trebuie să țină seama și de prezența răului. Cert este faptul că un creștin nu ar accepta niciodată o politică atee, în care Dumnezeu să fie negat, deoarece acest lucru ar însemna expulzarea Acestuia. Orice politică, chiar dacă emană de la consimțământul cetățenilor, se bazează, parțial, pe forță și pe constrângere. Acolo unde legea nu este respectată trebuie să intervină forța, numai că ceea ce se uită, de cele mai multe ori, este faptul că forța trebuie să rămână apanajul legii, ci nu a unei persoane sau a unui grup de persoane. În același timp, Domnul Președinte a făcut referire și la regimul comunist, identificând minusurile acestuia, comparativ cu democrația creștină, despre care a precizat că a apărut ca o soluție pentru acele zone în care existau regimuri totalitare. Într-o democrație adevărată, funcția umană trebuie să aibă, simultan, libertăți și responsabilități. Într-un bun regim politic cetățenii se bucură de maximul de libertăți individuale și comunitare, iar statul joacă un rol de coordonator și de arbitru, solidaritatea trebuind să constituie principalul obiectiv, care este impetuos necesar a fi atins într-o societate românească dezbinată, avându-se în vedere faptul că a iubi nu înseamnă a te uita unul la celălalt, ci a iubi înseamnă a privi împreună, în aceeași direcție.

În încheiere, Excelența Sa a vorbit despre legătura dintre morala creștină și pace, iar pentru a obține o stare de pace durabilă suntem nevoiți să ne raportăm la cel mai înalt numitor comun, Dumnezeu, călătoria aceasta interioară, a noastră, spre Cel Totul trebuind să înceapă de acolo de unde ne aflăm, fiindcă schimbarea trainică este doar aceea care pornește dinlăuntrul fiecăruia dintre noi.

La finalul conferinței, Domnul Președinte a răspuns cu obiectivitate întrebărilor venite din sală, captivând auditoriul și a oferit autografe celor prezenți, alături de Doamna Luara Ganea, autoarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”.

Domnul Emil Constantinescu este un om de ştiinţă român, profesor universitar, rector al Universității din Bucuresti, membru în conducerea Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, personalitate a vieții civice și politice, fiind cel de-al treilea preşedinte al României, între anii 1996-2000.

Domnul Președinte Emil Constantinescu s-a născut în data de 19 noiembrie 1939. Obţine diploma în Ştiinţe Juridice în anul 1960 şi este repartizat ca judecător stagiar la Tribunalul regional Piteşti. Climatul politic îl determină să renunţe la acest post şi să se înscrie, în anul 1961, la Facultatea de Geologie - Geografie, pe care o absolvă în anul 1966. Este doctor în Geologie al Universităţii din Bucureşti și Doctor ès Sciences al Universităţii Duke, SUA.

Excelența Sa şi-a construit o prestigioasă carieră în domeniul educaţiei superioare şi cercetării ştiinţifice, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Din anul 1966 până în anul 1996 a fost, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor de Mineralogie la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. În anii 1991–1992 a fost visiting professor la Universitatea Duke, SUA. Autor a 12 cărţi de specialitate, printre care „Mineralogy in the System of Earth Sciences”, publicată de Imperial College Press, Londra, lansată de Departamentul de Geologie al Universităţii Cambridge, în prezenţa profesorului John Deer, fost rector al Universităţii Cambridge. A publicat peste 60 de studii în reviste ştiinţifice de prestigiu din ţară şi din străinătate. Este membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii „National Geographic” din SUA. A ţinut conferinţe la Universităţile Tübingen, Oxford, Standfort, Harvard, Berkeley, Columbia – New York, Georgetown – Washington, Indiana – Bloomington, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin.

După prăbuşirea dictaturii comuniste, este ales prorector (1990-1992) şi apoi rector al Universităţii din Bucureşti (1992–1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (1992–1996), membru al Comitetului permanent al Asociaţiei Universităţilor Europene – CRE (1992–1993; 1994–1998), membru al Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi – IAUP (1994–1996).

În cadrul activităţilor sale civice, începând din luna decembrie a anului 1989, se angajează, împreună cu alţi colegi, profesori universitari şi intelectuali reputaţi în efortul de democratizare a României, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în constituirea societăţii civile. S-a numărat printre personalităţile remarcabile care au fondat asociaţia Solidaritatea Universitară şi a fost primul ei preşedinte. A fost, de asemenea, membru fondator şi vicepreşedinte al Alianţei Civice (1990-1996) şi preşedinte al Academiei Civice. Aceste asociaţii s-au alăturat partidelor democratice din opoziţie şi au format, împreună, Convenţia Democratică din România. Emil Constantinescu a fost preşedintele CDR între 1992 şi 1996 şi candidatul unic pentru alegerile prezidenţiale în 1992 şi 1996. A fost ales preşedintele României în 1996.

În timpul mandatului prezidenţial (1996-2000) s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiţie şi administraţie. A fost accelerat procesul de privatizare şi restructurarea industriei de stat. S-au adoptat legea de restituire a terenurilor agricole şi a pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică a fostului serviciu de securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. Au fost ameliorate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile.

Ca mediator între puterile statului, Domnul Constantinescu a reuşit să solidarizeze forţele politice şi societatea civilă în depăşirea unor momente de criză guvernamentală, parlamentară şi socială, în soluţionarea unor probleme esenţiale privind regimul juridic al proprietăţii.

Preşedintele Constantinescu a creat o nouă strategie naţională pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Au fost îmbunătăţite, substanţial, relaţiile bilaterale şi de cooperare cu celelalte state. Alianţe regionale ca Trilateralele de cooperare între ţările vecine au contribuit la stabilitatea Europei Centrale şi de Sud-Est. Emil Constantinescu a iniţiat mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii regionale: „Renaşterea Drumului Mătăsii”, „România la răscruce” şi rute de transport pentru petrol şi gaze din Asia Centrală spre Europa Centrală.

După încheierea mandatului prezidenţial, în anul 2000, Domnul Emil Constantinescu şi-a reluat activitatea universitară şi demersurile pentru consolidarea rolului organizaţiilor neguvernamentale în societate. În funcţia sa de preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie şi preşedinte fondator al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor, Domnul Profesor a lansat Forumul Generaţia Europeană XXI, punând bazele formării unei noi meritocraţii, capabilă să impună cu demnitate identitatea naţională a României printre naţiunile Europei. A lansat, de asemenea, şi Forumul Academic Român.

Domnul Emil Constantinescu este, în prezent, preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, membru în Consiliul de administraţie al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS), membru în board-ul World University Consortium, membru în board-ul Bibliotecii din Alexandria, membru în board-ul Global Round Table.

Pentru activitatea în domeniul reformelor democratice, respectul legii şi pacea globală, profesorul Emil Constantinescu a primit numeroase premii internaţionale, printre care: Premiul pentru Pace Aristide Calvani, Democracy and Human Development – Paris, 1997; Omul de Stat European al Anului, East West Institute – New York, 1998; European Prize, Coudenhove-Kalergi Foundation, pentru rolul pe care l-a avut în construcţia Europei şi a stabilităţii în Europa Centrală şi de Est –Viena, 1998; American Bar Association Prize, pentru realizări excepţionale în promovarea statului de drept – Atlanta, 1999; Ambroise Vollard Prize, pentru educaţia elitelor profesionale şi morale – Madrid, 2011; Gusi Peace Prize, cel mai important premiu din Asia – Manila, 2013; Lifetime Achievements Award – Berlin, 2013.

A fost invitat să se alăture juriilor care acordă importante premii internaţionale: Lech Walesa Prize, Gdansk; Vaclav Havel Prize for Creative Dissent, Human Right Foundation, USA\Oslo Freedom Forum; Tesla Memorial Prize.

Este Doctor Honoris Causa al Ecole Normale Superieure Paris şi al Universităţilor din Liege, Montreal, Atena, Beijing, New Delhi, Bangkok, Maribor, Ankara, Sofia.






Resfințirea bisericii din Parohia Cuceu

Joi, 29 iunie 2017, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Cuceu, Protopopiatul Jibou, pentru a binecuvânta lucrările efectuate la biserică. După slujba de resfințire, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului.

La finalul Dumnezeștii Liturghii, în semn de recunoștință pentru eforturile depuse la înfrumusețarea locașului de cult, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat Preacucernicului Părinte paroh Teodor Pop o diplomă de apreciere. De asemenea, au mai fost acordate diplome de apreciere membrilor Consiliului Parohial și tuturor celor care s-au implicat în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la această biserică.

În ceea ce privește istoria localității Cuceu, amintim faptul că prima atestare documentară a satului provine din anul 1388, când apare sub numele de Kucho. Revenind în timpurile noastre, localitatea Cuceu a avut statutul de comună până în anul 1952, când a trecut sub administrarea localității Jibou, pe atunci un simplu sat, ridicat ulterior la statutul de oraș.

Actualul locaș de cult, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost construit între anii 1852-1885, în locul unei biserici de lemn,, care a fost distrusă în anul 1835, în urma unor alunecări de teren. Bisericuța de lemn data din secolul al XVI-lea. Materialele de construcţie obţinute din demolarea acesteia au fost folosite la ridicarea actualului locaș de cult. În anul 1882, în urma unui cutremur, biserica a suferit avarii grave, fapt pentru care a fost restaurată, pentru prima dată. Lucrări au mai fost efectuate și în anii 1921, 1934 și 1951, însă cele mai importante au avut loc în timpul păstoririi Preacuviosului Părinte Arhim. Navcratie Ghindea. Astfel, în anul 1977 biserica a intrat în reparaţii capitale. În acest sens, fundaţia a fost consolidată, zidurile au fost înălţate cu 3 metri, iar acoperişul a fost acoperit cu tablă. Tot în această perioadă s-a lucrat şi la pictarea locașului de cult, lucrarea fiind încredinţată pictorului Viorel Nimigeanu, care s-a ostenit, aici, timp de doi ani, în perioada septembrie 1979 - august 1981.

Între anii 1988-2002, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, fiu al satului și actualul protopop al Protopopiatului Jibou, s-a îngrijit ca biserica să fie înzestrată cu veșminte, vase liturgice și bănci, revopsind acoperișul de tablă și împrejmuind curtea locașului de cult cu gard nou.

Între anii 2003-2014, următorul paroh, Preacucernicul Părinte Daniel Baboș, s-a îngrijit de montarea unui sistem de încălzire, înlocuirea geamurilor și a ușilor, parchetându-se totodată și pardoseala. Tot în această perioadă s-au construit 100 de metri de scări din beton pentru a face mai ușor accesul la biserică.

Începând cu anul 2014, Preacucernicul Părinte Teodor Pop a fost numit preot al Parohiei Cuceu, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult. În acest sens, în interior, pictura a fost restaurată în tehnica frescă, pardoseala a fost îmbrăcată cu parchet melaminat și iconostasul poleit cu foiță de aur. În exterior, a fost schimbată tabla de pe acoperișul proscomidiarului și de pe cel al centralei termice și s-au montat geamuri termopan, la intrarea laterală a bisericii și la proscomidiar au fost ridicate copertine, în jurul locașului de cult s-a amenajat un trotuar, care a fost pavat cu dale și s-a edificat o troiță. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.







www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro