www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Liturghie Arhierească la parohia "Sfântul Nicolae" din Zalău

Duminică, 2 decembrie 2012, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica parohiei "Sfântul Ierarh Nicolae" din Zalău.

Alături de Preasfinţia sa au mai făcut parte din sobor Preacucernicul Părinte Ioan Chirilă - profesor la Facultatea de Teologie din Cluj Napoca şi preşedintele Senatului Universităţii Babeş Bolyai, Preacucernicul Părinte Ionuţ Pop - Inspector Eparhial în cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului şi parohul bisericii, Preacucernicii Părinţi protopopi Ştefan Lucaciu şi Dan Dregan, Preacucernicul Părinte Septimiu Gudea - contabil la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci - secretar al Protopopiatului Zalău şi Preacucernicul Părinte Sorin Guşet - preot paroh la parohia Sântămărie.

În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinţitul Părinte Petroniu a hirotonit întru diacon pe domnul profesor Claudiu Boia - profesor titular la catedra de discipline teologice din cadrul Liceului Ortodox "Sfântul Nicolae" din Zalău.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Petroniu şi-a arătat bucuria de a sluji din nou în această biserică după ce în urmă doar cu câteva luni s-a săvârşit pentru prima dată aici Sfânta Liturghie, mai exact în Duminica Tomii a acestui an şi a lăudat atât hărnicia Preacucernicului Părine Paroh Ionuţ Pop cât şi jertfelnicia credincioşilor acestei parohii care sunt aproape de părintele şi îl sprijinesc în ceea ce face spre slava lui Dumneneu şi mântuirea oamenilor.

De asemenea, Preasfinţia sa a mai amintit faptul că prin jertfelnicia lor, credincioşii devin ctitori ai acestui nou lăcaş de cult şi vor fi pomeniţi la toate slujbele care se vor săvârşi de toţi preoţii care vor sluji la acest Sfânt Altar de-a lungul vremii.

La rândul său Preacucernicul Părinte Ionuţ Pop a amintit de bucuria sfinţirii pietrei de temelie a locaşului de cult ce a avut loc în Duminica Tomii a anului 2009, dar şi de însemnata zi a Duminicii Floriilor a acestui an când s-a săvârşit pentru prima dată Sfânta Liturghie în această biserică. Preacucernicia sa a mai spus că după toată truda care s-a depus la ridicarea bisericii cu mult mai mare va fi bucuria când va sosi ziua târnosrii acesteia.



Prăznuirea Sfântului Apostol Andrei şi a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna

Vineri, 30 noiembrie 2012, la prăznuirea Sfântului Apostol Andrei şi a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica schitului "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" Bobota.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţia sa a tuns întru rasofor pe fratele Matei Filip, acesta primind numele de Andrei, luându-i astfel ocrotitori pe cei doi mari sfinţi pe care îi părznuim astăzi.

Bucuria a fost cu atât mai mare pentru obştea schitului şi pentru mulţimea de credincioşi prezenţi deoarece tot astăzi Preasfinţitul Părinte Petroniu a împlinit vârsta de 47 de ani.

Întru Mulţi Ani Preasfinţite Părinte!



Liturghie Arhierească la parohia Gârbou

Duminică, 25 noiembrie 2012, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica parohiei Gârbou, protopopiatul Jibou, parohie păstorită de către Preacucernicul Părinte Ioan Tite.

Din sobor au mai făcut parte Preacuviosul Părinte Ghelasie Spătăcean, stareţul mănăstirii Voivodeni, Preacucernicul Părinte Ioan Lăpuşte, Preacucernicul Părinte Viorel Coman, preot paroh al parohiei Călacea şi Preacucernicul Părinte Mihai Tite, preot paroh la parohia Voivodeni.



Liturghie Arhierească la Mănăstirea Voivodeni

De sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Voivodeni.

Alături de Preasfinţia sa au mai făcut parte din soborul de slujitori Preacuviosul Părinte Antonie Pinţa - exarhul Mănăstirilor din Episcopia Sălajului, Preacuviosul Părinte Ghelasie Spătăcean - stareţul Mănăstirii Voivodeni şi Preacucernicul Părinte Viorel Paşca.



Liturghie Arhierească la biserica Sfântul Pantelimon din Şimleu Silvaniei

În duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina), credincioşii Parohiei Sf. Pantelimon din incinta Spitalului Orăşenesc Şimleu Silvaniei, au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Preasfinţitul Părinte Dr. Petroniu Florea, Episcopul Sălajului. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, între care şi Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Şimleului. Cu această potrivită ocazie, din încredinţarea Preasfinţiei Sale, părintele protopop a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Anului Omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română.
Preasfinţia Sa a subliniat importanţa şi rolul postului în viaţa creştinilor şi i-a îndemnat pe toţi credincioşii, acum la începutul Postului Naşterii Domnului, să ţină şi „postul de păcate, nu numai de bucate”, dorindu-le totodată un post uşor şi binecuvântat, cu multe împliniri sufleteşti. De asemenea, a subliniat frumuseţea lăcaşului de cult, în stil maramureşean, dar şi vrednicia Preacucernicului Părinte paroh Mircea Pop şi a credincioşilor pe care-i păstoreşte.
Părintele paroh a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru prezenţa în mijlocul credincioşilor, arătând că este aşteptat şi pe viitor, cu mult drag si cu sufletul deschis, să săvârşească Sfânta Liturghie în această frumoasă biserică.

Protopop, pr. Dan Haiduc



Liturghie Arhierească la parohia Horoatul Crasnei

Duminică, 11 noiembrie 2012, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica parohiei Horoatul Crasnei, protopopiatul Şimleu Silvaniei, biserică păstorită de către Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Şimleului Silvaniei.

La slujbă a mai fost prezent şi Preacucernicul Părinte Mihai Puşcaş, care slujeşte în cea de-a doua biserică a localităţii Horoatul Crasnei, din zona numită Petenia.



Inaugurarea Centrului de boli paliative

Clădirea ridicată de Arhiepiscopia Clujului, pe strada Cernei a fost inaugurată vineri, 9 noiembrie 2012, în prezenţa Înaltpreasfințitului Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Preasfințitului Petroniu, Episcopul Sălajului şi a Preasfinţitului Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Programul liturgic a debutat dimineaţa la ora 7:30, când Preasfinţitul Vasile Someşanul a sfinţit capela din incinta Centrului iar apoi a săvârşit Sfânta Liturghie, alături de exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhim. Dumitru Cobzaru şi de ecleziarhul Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, Arhim. Teofil Roman, după cum ne informează Radio Renaşterea.

Apoi, la ora 10:00 a fost oficiată slujba de sfințire a Așezământului de către Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Petroniu Sălăjanul şi Preasfinţitul Episcop vicar Vasile Someşanul. La final, Înaltpreasfinţitul Andrei a vorbit celor prezenţi despre importanţa acestui centru: „Pentru noi, astăzi e o zi mare pentru că, după trudă de ani de zile, Preasfinţitul Vasile cu cei ce l-au ajutat a reuşit să ridice acest Centru de Îngrijiri Paliative. Aşa că cei ce au inima mare încearcă să facă cât pot pentru alinarea suferinţei celorlalţi. Şi lucrul acesta se va întâmpla aici, sperăm, începând cu 1 ianuarie”.

La rândul sau, Preasfinţitul Vasile Someşanul, cel care s-a ocupat în mod direct de ridicarea Centrului, le-a mulţumit tuturor pentru sprijin şi ajutor: „Mulţumesc Bunului Dumnezeu, Sfântului Nectarie şi, nu mai puţin, vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu şi Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care au susţinut acest proiect care, cu ajutorul lui Dumnezeu, astăzi a ajuns la finalizarea construcţiei, urmând ca în scurt timp, nădăjduim, să înceapă şi activitatea propriu-zisă adresată celor care sunt în suferinţă. Vă mulţumesc din inimă tuturor celor care v-aţi implicat, celor care v-aţi rugat pentru ca acest proiect să poată prinde viaţă. Dumnezeu să ne ajute tuturor, să avem sănătate, pace şi bucuria unei conştiinţe liniştite”.

La inaugurarea Centrului Sfântul Nectarie al Arhiepiscopiei Clujului au luat parte: Consilierul Patriarhal din sectorul social, pr. prof. Constantin Pătuleanu, domnul Secretar de Stat la Ministerul Cultelor, domnul prof. dr. Adrian Lemeni, permanenţa Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, pr. profesor Ioan Chirilă, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, pr. prof Vasile Stanciu şi profesori de la mai multe Facultăţi de Teologie din ţară. Totodată au fost prezente numeroase oficialităţi: prefectul judeţului Cluj, Ioan Vuşcan, preşedintele Consiliului Judeţean Horia Uioreanu, Viceprimarul oraşului, Gheorghe Șurubaru, parlamentari şi alte personalităţi marcante pe plan local şi judeţean.

La finalul ceremoniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei i-a oferit distincţia Crucea Transilvană, d-nei doctor Mirela Gherman Căprioară, pentru implicarea deosebită în proiectul Centrului de Îngrijiri Paliative. Totodată, dânsa urmează să coordoneze activitatea filantropică din acest Centru. De asemenea, le-au fost oferite diplome, plachete şi distincţii si altor persoane implicate în susţinerea acestui proiect.

Imediat după inaugurarea Centrului, cei prezenţi au avut posibilitatea de a intra în incinta Centrului pentru a se închina în altarul sfinţit al Capelei şi pentru a vizita încăperile şi dotările Aşezământului. Începând cu ora 11:30 au început în sala de conferinţe a Centrului lucrările Simpozionului ştiinţific „Diaconie şi Taumaturgie”, organizat de către Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, în colaborare cu Centrul Sf. Nectarie. În prima sesiune a lucrărilor au vorbit: IPS Andrei, apoi a transmis cuvântul de binecuvântare al Preafericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pr. prof. Constantin Pătuleanu. A luat cuvântul apoi Preasfinţia Sa Petroniu Sălăjeanul şi apoi conf. dr. Radu Preda de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj pe tema: „Implicarea socială a Bisericii sau limitele secularizării”. În sesiunea a doua, începând cu ora 12, au luat cuvântul: domnul prof. Adrian Lemeni, pe tema „Cauze şi remedii ale bolilor din societatea contemporană. Caracterul eclesial al actului terapeutic”, apoi pr. prof. Constantin Pătuleanu cu „Teze pentru o filantropie creştină” şi în final domnul prof. Pavel Chirilă de la Fundaţia „Sfânta Irina” din Bucureşti pe o temă cu titlu rezervat.

Cea de a doua parte a Simpozionului se desfăşoară la Facultatea de Teologie Ortodoxă din P-ţa Avram Iancu 18 în după-amiaza aceleiaşi zile şi sâmbătă, 10 noiembrie. Cadre didactice ale Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Cluj, Iaşi, Arad, Alba-Iulia, Sibiu şi Craiova susţin referate pe parcursul celor două zile pe tema Simpozionului.

Centrul de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie a fost construit în aproximativ 3 ani, piatra de temelie fiind pusă în 25 septembrie 2009. Așezământul social dispune de o unitate hospice cu mai multe saloane de internare, un centru de zi pentru adulţi şi un ambulatoriu de specialitate. Aici pacienții bolnavi de cancer în fază terminală vor primi sprijin atât medical, cât și spiritual.

Sursa. www.basilica.ro



Hramul bisericii din parohia Pericei

Joi, 8 noiembrie 2012, credincioşii parohiei Pericei, protopopiatul Şimleu Silvaniei, şi-au prăznuit ocrotitorii locaşului de cult din localitate, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Cu această ocazie au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Preasfinţitul Părinte Petroniu. Alături de Preasfinţia sa au mai făcut parte din soborul ce a săvârşit Sfânta Liturghie Preacucernicul Părinte Dan Haiduc - protopopul Şimleului Silvaniei, Preacucernicul Părinte Silviu Moca - parohul acestei biserici şi Preacucernicul Părinte Ioan Pădurean - slujitor la parohia "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Şimleu Silvaniei.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Şimleu Silvaniei.



Liturghie Arhierească la parohia Ciumărna

În Duminica a 22 – a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserca de zid din Ciumărna, Protopopiatul Zalău, parohie păstorită de către Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci.

În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinţia sa a hirotesit pe Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci, care este şi secretar al protopopiatului Zalău, întru iconom stavrofor.

Un document vechi, scris de Petri Mor – act ce se află la Muzeul de Istorie al judeţului Sălaj, atestă că satul Ciumărna a luat fiinţă în jurul anului 1460,având denumirea de „Chebernye”. Mai târziu în zilele noastre,directorul Arhivelor Statului din Zalău,d-l Dănuţ Pop,în cartea sa „Biserică şi societate în Sălaj. Protopopiatul Ortodox Românaşi – caiete silvane” la pagina 34 arată date oficiale cu privire la date şi denumiri ale satului Ciumărna :1460 –Chebernye;
1733 – Csumorna; 1850-Csumerna; 1854-Csomorlo;1900-Ciumerna.

Satul pare a avea o denumire slavă – după denumirea slavă a unei plante numită cemerniţa – steregoaie,care prin modificări fonetice devine cemernea – CIUMĂRNA. Ca urmare credem că satul a luat fiinţă mult mai înainte de anul 1460, când figura în scriptele autorităţilor de la Dăbîca – vechi centru administrativ. Dacă slavii au ajuns la noi între secolele al VII-lea şi al VIII-lea, înseamnă că s-ar fi înfiinţat satul în secolele VIII-IX . Despre existenţa satului cu numele de CIUMERNEA,CIUMĂRNA vorbesc doar bătrânii satului. Din declaraţiile unor bătrâni reiese că satul a luat fiinţă spre Tălhăreasa - sub poalele muntelui Meseş - la vest de actualul sat, pe o mică pantă numită „Casie”,ce ar putea însemna case, dovadă fiind denivelările de teren şi pomii fructiferi menţinuţi generaţii de-a rândul aici până astăzi. Tot aici s-a găsit, pe marginea pârâului ce trece prin apropiere, o râşniţă de piatră cu diametrul de circa 25 cm.

O altă mărturie este clopotul care s-a găsit într-un păr bătrân, ce avea dublă semnificaţie:să cheme pe oameni la rugăciune şi atunci când erau atacaţi de tâlhari, semnal de alarmă. Nu se ştie de ce s-a numit acest loc „Tălhăreasa”, dar bănuim că aici s-ar fi retras iobagii asupriţi, iar nobilii i-au numit „tâlhari”, deoarece uneori le aţineau calea pentru a-i jefui de bunurile ce le aveau asupra lor pentru a putea supravieţui. În documentele lui Petri Mor se spune că „românii numesc satul Ciumărna”.

Satul era construit din case de lemn (chirpici ) şi erau acoperite cu paie, uliţele erau înguste şi noroioase.

În 1895 satul avea 142 de gospodării ( case ), cu o avere de 1817 holduri cadastrale – arător : 660, păduri – 617, râturi – 266.

Averea întregului sat era în 1900, de 6938 koroane şi 20 de fileri.

Din 1900 până la Marea Unire din 1918 ţăranii au dus lupta pentru cumpărarea şi primirea pământului. De la reforma agrară din 1921 mulţi ţărani au primit pământ din cele ale foştilor grofi. Aşa sunt porţiile de pământ de lângă drumul naţional Cluj-Zalău, spre Românaşi. A doua reformă din 22-25 martie 1945 a dat şi mai mult pământ ţăranilor care aveau puţin sau celor care luptaseră pe front în cele două războaie mondiale. În 1956 s-a făcut tovărăşia, iar între 1958 şi 1960 s-a făcut colectivizarea forţată de către organele de atunci.

Biserica de lemn, monument istoric şi arhitectural, a fost făcută în jurul anului 1700, dovezi certe neexistând, deoarece arhiva parohiei a fost împărţită sau distrusă. Ceea ce s-a păstrat este o inscripţie pe icoana „Iisus Hristos-lumina lumii”,care atestă anul 1710.

Biserica s-a făcut pe actualul loc datorită unei verosimile întâmplări: bătrânii spun că lemnele pentru construcţie au fost aduse din partea de răsărit a satului, iar tilejile (care cu boi şi cai ) ce aduceau lemnul au ajuns pe acest loc, unde uneia i s-a rupt osia, alteia jugul iar alteia hamurile cailor. În această situaţie s-a hotărât strămutarea satului de unde era (de la Casie) şi construirea bisericii aici.

Biserica de lemn din Ciumărna este construită din bârne cioplite aşezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau” şi sunt îmbinate la colţuri în cheutori simple. Pereţii sunt aşezaţi pe tălpi masive din lemn,care stau la rândul lor pe o fundaţie din piatră. Planul comun tuturor bisericilor de lemn din Transilvania e caracterizat prin dispunerea în lungime a celor trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Naosul şi altarul sunt despărţite de tâmplă, iar pronaosul şi naosul printr-o grindă de lemn. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată prin retragerea pereţilor laterali în afara liniei naosului.

Planul absidei este hexagonal. Această frângere a altarului pe mai multe laturi, caracteristică bisericilor de lemn, exprimă tendinţa de apropiere spre planul circular caracteristic arhitecturii bisericilor de zid. Învelişul interior al pronaosului e un plafon orizontal din scândură, cel al naosului e o boltă cilindrică sprijinită pe arcuri-nervuri pornind de pe mici console interioare,iar altarul e acoperit de o cupolă formată din triunghiuri sferice. La biserica de lemn din Ciumărna cioplitorul şi-a îndreptat atenţia şi asupra înfrumuseţării bolţilor, decorând cu frânghii, rozete-denticuli şi profile arcele transversale precum şi bârnele de pe centrul bolţii.

Elementul principal este turnul. Cu o realizare tehnică deosebită, turnul bisericii e plasat la vestul construcţiei făcând corp comun cu biserica şi fiind sprijinit pe grinzile masive ale pronaosului. Biserica a fost pictată de cel mai cunoscut zugrav de biserici de lemn sălăjean, Pop Ioan din Românaşi. Mâna lui Ioan Pop se recunoaşte din iconografie, dar mai ales din distribuirea decorului floral, din tonalitatea coloristică şi din luminozitatea chipurilor. Pictura este astăzi ştearsă, pe alocuri lipsă şi afumată de mulţimea lumânărilor pe care credincioşii le-au adus de-a lungul timpului, ca jertfă lui Dumnezeu. În biserică se mai află un număr de nouă icoane pictate pe lemn reprezentând pe Iisus Hristos-lumina lumii, pe Fecioara Maria cu Pruncul, pe Sfântul Nicolae şi Naşterea Domnului. De asemenea mai sunt două cruci cu braţe şi una circulară. Tot aici se află o uşă masivă din stejar sculptată. Cartea veche a bisericii a fost predată la colecţia muzeală ce se află în incinta Complexului „Sfânta Vineri” din Zalău. Ultimele reparaţii capitale s-au făcut în anul 1971 din surse materiale proprii, iar în anul 2002 s-a făcut o reparaţie de către autorităţile competente prin firma „Taina Lemnului” din Maramureş. Actualmente biserica se află într-o stare bună de conservare, în ea slujindu-se la hram, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, pe 8 noiembrie.

Vitregiile timpului au lăsat răni adânci şi în această parohie. Din datele deţinute aflăm că la sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XX-lea populaţia satului Ciumărna era în totalitate ortodoxă: în 1857 – 209 persoane ortodoxe, în 1880 – 258 persoane ortodoxe, în 1900 – 292 iar în 1910 erau 297 ortodocşi. Trecutul nefast şi influenţa catolicismului şi-au pus amprenta asupra satului nostru, dezbinând Biserica şi obligându-i pe credincioşii ortodocşi să treacă la religia greco-catolică. Aceste lucruri nu au reuşit să influenţeze viaţa spirituală a creştinilor, aceştia trăind în continuare în acelaşi climat de pace şi înţelegere frăţească, rugându-se în aceeaşi biserică în care s-au rugat dintotdeauna moşii şi strămoşii lor. Împreună mergeau la Sfânta Liturghie, uniţi cu ortodocşii, indiferent ce preot liturghisea sau săvârşea Sfintele Taine.

Preotul local era greco-catolic, iar preotul ortodox venea aici din parohia vecină Stâna. În dumineca în care slujea preotul ortodox preotul unit mergea în filia Chichişa. Această stare de lucruri şi climat de bună convieţuire creştină au reţinut atenţia Majestăţii Sale Carol I regele României, care în toamna anului 1939, făcând o vizită trupelor din nord-vestul Ardealului, în oraşul Carei, a ajuns să treacă şi prin satul nostru. Înainte de a urca Meseşul s-a oprit la o fântână pentru a-şi astâmpăra setea. Fântâna se afla lângă drumul de acces la vechea biserică, pe care Majestatea Sa a şi vizitat-o. În momentul în care alaiul regal s-a oprit, sătenii care locuiau în apropiere s-au năpustit asupra maşinii regale spunându-şi fiecare necazul şi supărarea cu privire la schimbările ce au fost nevoiţi a le suporta. Cu această ocazie a fost informat şi despre buna convieţuire creştină ce exista între ortodocşi şi greco-catolici, ceea ce a dus la luarea de către Majestatea Sa a următoarei hotărâri:

-Localitatea aceasta care la vremea respectivă purta denumirea maghiară de Ciyumerloy (cu toate că era localitate pur românească ) să poarte denumirea de „POIANA MESEŞ”;

-În centrul satului să se facă o biserică ortodoxă mare, o catedrală;

-Toate drumurile din sat să fie lărgite şi aliniate pentru a avea o ţinută corespunzătoare unui sat model;

-În mijlocul satului să se facă o fântână arteziană;

-Pe muntele Meseş să se facă un sanatoriu pentru suferinzii de T.B.C.

Din nefericire doar primele două puncte s-au înfăptuit, celelalte rămânând doar înscrisuri în dosare ce s-au pierdut, dar vii în sufletele oamenilor care le-au transmis, ca o dorinţă vie, din generaţie în generaţie. Timp de un an, satul a purtat denumirea atât de frumoasă şi românească Poiana Meseş. Perioadă scurtă pentru că zilele de 17 şi 18 septembrie 1940 au adus nori negri asupra satului,din care s-a pornit ploaia de sânge a nevinovaţilor martiri din Treznea şi Ciumărna, care au căzut sub rafalele de gloanţe ce au ucis atâtea vieţi nevinovate. Au murit atunci în satul Treznea 86 de persoane iar în Ciumărna 12 persoane. Vârsta celor ucişi era între 2 şi 85 de ani. Aceste cruzimi rememorându-le şi astăzi cu diferite ocazii te înfioară şi vrând-nevrând trezesc în fiinţa umană sentimentul nefericitului act istoric. Şi astfel satul se reântoarce la vechea denumire de Ciyumerloy.

Multe date despre slujitorii sfântului altar ce s-au perindat în timp prin parohie nu avem deoarece arhiva este foarte puţină şi neconcludentă. Din puţinele înscrisuri de pe diferite cărţi bisericeşti aflăm însă numele unor preoţi slujitori din parohie:

Preotul greco-catolic Petrean Alexandru, care a păstorit peste cincizeci de ani, fiind şi fiu al satului;

Preotul ortodox din parohia Stâna, Farcău Ioan;

Preotul unit Ploscaru Teodor, unul din cei 38 de preoţi care în 1948 au semnat actul de revenire la Biserica-mamă, slujind în continuare ca preot ortodox;

Preotul Ferghete Ioan, care a slujit doar doi ani;

Preotul Pruteanu Gheorghe, moldovean de origine, care şi-a început misiunea pastorală în 1958-1960. De numele sfinţiei sale se leagă construcţia casei parohiale. După numai doi ani a fost transferat de către vrednicul de pomenire Prea Sfinţitul Părinte Episcop Valerian Zaharia, episcopul Oradiei, Bihorului şi Sălajului la Sfânta Episcopie pe post de secretar eparhial;

Preotul Filip Ioan;

Preotul Oraţiu Alexandru, preot suplinitor de la parohia vecină Românaşi, pentru o scurtă perioadă de timp,un an;

Preotul Petrean Alexandru – Ioan, care a păstorit parohia de la 1 august 1971 până la 12 februarie 2012 când a trecut la cele veşnice, fiind distins cu rangul de iconom – stavrofor după ce prin strădaniile Preacucerniciei sale şi ale vrednicilor credincioşi, s-a construit biserica nouă de zid, iar la înfiinţarea Episcopiei Sălajului a fost ales în demnitatea de preşedinte al Consistoriului de Disciplină al episcopiei.

Preotul Lucaci Cătălin – secretar al Protopopiatului Ortodox Zalău, din 7 martie 2012 până în prezent.

Biserica de lemn fiind veche, mică şi neîncăpătoare, obligând credincioşii să stea marea majoritate afară pe parcursul Sfintei Liturghii, suportând vitregiile vremii, ideea construirii unei noi biserici a venit ca o binecuvântare, izvorâtă mai ales din dorul fierbinte şi arzător al credincioşilor.

Demersurile pentru construirea unui nou locaş de cult au început după ce în 22 aprilie 1972, Consiliul Parohial întrunit în şedinţă administrativă a dezbătut problema care frământa de ani de zile inimile credincioşilor şi a hotărât în unanimitate edificarea unui nou locaş de rugăciune. Consiliul Parohial era compus din următorii membrii:-preşedinte: preot paroh Petrean Alexandru Ioan, -prim epitrop: Vîlcelean Crăciun, -consilieri: Petrean Flore, Ghiuruţan Isai, Boticaş Isaia, Pop Silviu, Pop Gavril, Ghiuruţan Gavril şi Perneş Grigoriu. La aceasta adunare s-a hotărât de asemenea ca de toate formalităţile necesare, întocmirea actelor şi documentaţiei tehnice să se ocupe preotul paroh ajutat îndeaproape de către membrii Consiliului Parohial. Hotărârea luată a fost adusă la cunoştinţa Adunării Parohiale în ziua de 29 aprilie 1972, membrii Adunării aflându-se în Sfânta Biserică şi în curtea acesteia, asistând la Sfânta Liturghie.

În calitate de preot paroh părintele Alexandru Ioan a arătat ce înseamnă să faci o biserică, ce neprevăzute se pot ivi, ce necesar de fonduri implică un asemenea edificiu şi nu în ultimul rând crearea unităţii în jurul preotului şi al consiliului parohial. Au luat cuvântul din rândul credincioşilor Pop Avram, Vâlcelean Crăciun, Pop Ioan, Pop Gavril, Pop Carolina, Perneş Victoria, Petrean Petru, Filip Ioan, Ghiuruţan Petru, Oprea Ioan, Blaga Paşcu, Labo Gavril, Pop Flore - cântăreţ bisericesc, Boticaş Isaia şi Pop Silviu, toţi exprimându-şi dorinţa de a purcede cât mai repede la întocmirea celor necesare şi începerea lucrărilor de construcţie.

Cu multă însufleţire şi entuziasm Adunarea Parohială a aprobat în unanimitate hotărârea Consiliului Parohial privind zidirea unei biserici monumentale cu o arhitectură şi pictură deosebite.

După toate acestea s-au procurat actele necesare, fiind depuse la Sfânta Episcopie spre aprobare cu raportul părintelui protopop Andreescu Marcel. În urma avizului favorabil primit de la Episcopie, documentaţia cu avizul acesteia s-a depus la împuternicitul Departamentului Cultelor care şi-a pus viza înaintând actele la judeţ pentru a se elibera autorizaţia de construcţie.

Durata eliberării autorizaţiei a fost de 4 ani. În şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Sălaj s-a aprobat autorizaţia pentru executarea de lucrări numărul 25 din 1 octombrie 1976. În ziua de 25 octombrie 1976 s-a făcut de către reprezentantul judeţului domnul Fărcaş Petru, reprezentantul primăriei domnul secretar Deac Ioan, preotul paroh Petrean Alexandru Ioan şi membrii consiliului parohial amplasarea bisericii noi şi s-a pus piatra de temelie.

Lucrările la sfântul locaş au durat până în anul 1990, când la data de 30 septembrie biserica a fost sfinţită de către Preasfinţitul Părinte Ioan Mihălţan înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi şi mulţime multă de credincioşi.

Astăzi, după mai bine de 22 de ani, prin cercetarea şi purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Petroniu , credincioşii parohiei Ciumărna se bucură şi se împărtăşesc de frumuseţea şi solemnitatea unei liturghii arhiereşti.



Liturghie Arhierească la mănăstirea Bic

Vineri, 26 octombrie 2012, la prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii Bic.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia sa a hirotonit întru preot pe seama parohiei Coşeiu pe părintele diacon Petru Brisc.




www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro